Brailoiu, despre postul de viceprimar la Eforie: "Astea au fost indicatiile, asta avem"

Decizii peste capul primarului, la judet, intre PSD si PNL

Primarul de la Eforie, social-democratul Ovidiu Brăiloiu, face diferenţa între administraţie şi politic. Nu cade în capcana - CJC nu dă bani, deci nu are dreptul să "dea" viceprimar la Eforie, dar recunoaşte că funcţia în cauză s-a "jucat" la judeţ. Nu dă nume, dar este clar între cine s-a negociat: liderul PSD Nicuşor Constantinescu şi liderul PNL Gheorghe Dragomir. Despre situaţia în Primărie - Ovidiu Brăiloiu pare un soi de lider de sindicat al funcţionărimii, căreia îi înţelege of-ul salariilor extrem de mici, iar în privinţa colectării banilor la bugetul local, primarul oraşului Eforie ne-a declarat că cetăţenii îşi achită taxele şi impozitele, chiar dacă puţin mai greu, din cauza crizei. Însă, din banii colectaţi la buget, nu se pot pune "pe picioare" proiecte, ci se pot achita doar salariile din primărie şi alte asemenea "nimicuri".

Reporter: Guvernul Boc nu a picat. A fost doliu la sediul PSD Constanţa, la PSD Eforie?

Ovidiu Ion Brăiloiu (râde): Da, nu vedeţi că am urme de colivă? Serios acum, nu, nu a fost nici un doliu. A fost doliu în România, nu neapărat la sediul PSD.

Rep.: Sunteţi primar la al doilea mandat. Cum vă avantajează, în această perioadă, faptul că sunteţi primar PSD?

O.I.B.: Ha! ha! ha! Asta e altă glumă? Cum să ai un avantaj în perioada asta, când eşti primar PSD? Poate dezavantaje, avantaje nu ai de unde să ai în perioada asta.

Rep.: Ca primar PSD vă puteţi scuza, în perioada asta, în faţa oamenilor, că nu aveţi bani pentru investiţii de la Guvern. În schimb, preşedintele Consiliului Judeţean este lider PSD. Câţi bani v-a dat CJC anul acesta, de câte ori v-a ajutat?

O.I.B.: De la Consiliul Judeţean Constanţa primim doar cotele defalcate care ni se cuvin, în schimb aici nu are legătură una cu alta (n.r. - apartenenţa PSD), pentru că şi CJC aşteaptă bani tot de la acest Guvern. Nu pot să spun că e un avantaj, pot să spun că este o relaţie normală, fiecare e cu bugetul lui, cu atribuţiile lui. Pe mine nu mă doare neapărat de bugetul Consiliului Judeţean, mă doare că, pentru Eforie, proiectele începute primesc finanţare foarte greu sau deloc, sau proiectele depuse sunt respinse pe diverse motive. Deci altele sunt problemele. Nu e în regulă ce se întâmplă, dar asta e.

Rep.: Atunci, dacă în această perioadă când bani nu sunt, când Consiliul Judeţean nu vă dă fonduri, nu vă ajută destul, de ce de la judeţ se decide cine este viceprimarul de la Eforie? Sau nu este aşa?

O.I.B.: Nu se decide neapărat de acolo. Sunt anumite... -cum să zic? - sfaturi, îndrumări, iar asta este o problemă legată de politică, dar care nu se suprapune peste administrativ. Politicul cu administrativul se întretaie, dar nu se suprapun întotdeauna aşa cum ar trebui. Este o colaborare la nivel central între cele două formaţiuni politice (n.r.-PSD şi PNL) şi a fost o solicitare din partea conducerii de la Constanţa a PNL-ului.

Rep.: Cine a făcut solicitarea? Între cine s-au purtat discuţiile?

O.I.B.: ...Şi, după cum vă spuneam, Guvernul nu ne dă bani deloc.. am spus conducerea, deci nu are rost să comentăm mai mult.

Rep.: Totuşi, aveaţi discuţii, la un moment dat cu PDL, să le oferiţi postul de viceprimar. Explicaţi-ne ce s-a întâmplat.

O.I.B.: Nu este vorba să le ofer eu un post de viceprimar. Aici vorbim de o solicitare a dânşilor. Au solicitat postul pentru că au considerat că, din punctul lor de vedere, având acea funcţie s-ar putea implica mai bine în deblocarea unor proiecte ale comunităţii. Eu sper să aibă maturitatea să se implice şi aşa în deblocarea unor proiecte şi în ceea ce înseamnă acumulările la buget. Eu nu pot să le reproşez ceva anume, pentru că activitatea în Consiliu a fost destul de bună, pentru că au înţeles că situaţia este dificilă, iar proiectele importante au fost susţinute şi de ei (n.r. - aleşii locali PDL din Eforie). V-am mai spus: deciziile administrative nu au de-a face neapărat cu cele politice. Este o perioadă când sunt tensiuni între Putere şi Opoziţie şi probabil că aşa s-a considerat că e mai bine să rămână situaţia la Eforie (n.r. - legată de postul de viceprimar). Eu, până la urmă, sunt primarul oraşului Eforie şi mă interesează să meargă treaba şi să îmi duc la bun sfârşit proiectele, deci nu trebuie să ne cramponăm de o funcţie anume... V-am spus, astea au fost indicaţiile, asta avem.

Rep.: Să lăsăm politica, să trecem la probleme ale oraşului. Faleza din Eforie se duce în mare - exemplu zona Capul Turcului, unde malul a ajuns în dreptul construcţiilor. Ce faceţi?

O.I.B: În zonă sunt alunecări care au apărut în vară, le-am semnalat şi noi. Se fac lucrări. Cei de la Apele Române fac lucrări, au extins zona lucrărilor şi cu acea porţiune. Să sperăm că dacă vremea le va permite vor termina lucrările curând. Aţi văzut că între Eforie Nord şi Sud, până la Cazino, este deja reabilitat.

Rep.: Şi implicarea primăriei care este?

O.I.B.: Este un proiect care a fost preluat în 2004, pentru acea faleză, de către noi, prin primărie. La vremea respectivă obţinusem o finanţare de la Fondul de Mediu, care a fost retrasă ulterior. S-a motivat că, oricum, cei de la Apele Române au un proiect paralel, au preluat cei de la Apele Române o parte din documentaţia de la primărie şi au inclus lucrarea în proiectul mare de reabilitare a tuturor falezelor de pe litoralul românesc. Este un lucru bun, e bine că au început lucrările în 2008 şi au continuat şi vara aceasta. Să sperăm că vor fi finalizate, dacă va exista finanţare.

Rep.: Dar dumneavoastră, ca administraţie locală, sunteţi mulţumit că plajele, faleze, sunt gestionate de alţii, la fel şi curăţenia pe plajă, demolările, viitoarele exproprieri?

O.I.B.: Este încă o dovadă că autonomia locală este respectată în România, bineînţeles cu ghilimele mari de rigoare. Nu trăim nişte timpuri normale, nu este o situaţie normală, dar trebuie să găsim soluţii să îndreptăm lucrurile. Cum anume să le îndreptăm - asta cred că e o sarcină a celor din Guvern, din Parlament. Trebuie să se pună piciorul în prag şi să se decidă: ori se doreşte o autonomie locală reală ori se doreşte o economie planificată, gen Comitetul de stat al planificării, măcar să ştim despre ce este vorba. Când vine vorba să primim fonduri totul se concentrează la Guvern, când e vorba de atribuţii - le dăm la localităţi, să se ocupe şi de şcoli, şi de problemele oamenilor, şi de spitale... Tot ce nu poate susţine guvernul "aruncă" la primării.

Rep.: Păi, atunci luaţi şi plajele.

O.I.B.: Ar fi bine dacă am lua plajele, dar nu cred că nu le vor ceda. Ar fi normal ca plajele să fie la primării.

Rep.: Staţiunea Eforie arată, după cum spunea la un moment dat şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, rău din punctul de vedere al arhitecturii. Discutaţi cu constructorii, cu investitorii, pentru disciplinarea lor?

O.I.B.: Da... alt arhitect... celebru, domnul Călin Popescu Tăriceanu. Dacă e să luăm începuturile crizei, ar trebui să le căutăm undeva în mandatul dânsului, dar să nu mai comentăm...

Rep.: Vorbiţi de un partener politic...

O.I.B.: Nu vorbesc de un partener, vorbesc de un fost guvern, un fost premier, pentru că, să ştiţi, nici în perioada aceea nu ne-au "speriat" cu fondurile pentru Eforie. Tot aşa, eram puşi la zid. Dar, aşa, prin ciurul acela des, tot mai trecea ceva şi spre administraţia noastră. Revenind la arhitectură, este o impresie greşită. Imaginea asta s-a format în ultimii 20 ani, deci nu aş putea că în ultimii 3 ani sau 5 ani Eforie arată rău. Eforie nu a avut un arhitect şef pregătit în acest sens. Postul de arhitect-şef era suplinit de un inginer, specializat, din câte ştiu, în metalurgie, nici nu a existat o voinţă serioasă la nivelul primăriei - pentru că planurile urbanistice sunt de bun simţ, sunt normale - de urmărire a construcţiilor în teren. Avem, aşadar, o problemă cu disciplina în construcţii, dar a apărut acea ordonanţă emisă de ministrul Dezvoltării şi o să vedem ce pune în loc. Eu m-am săturat de ăştia care demolează şi uită să pună ceva în loc. (...)

Rep.: De demolat se va demola. Dar de construit se mai construieşte? Aveaţi la un moment dat discuţii cu un investitor în privinţa Lacului Belona. Se mai face ceva?

O.I.B.: În cazul Lacului Belona lucrăm la un studiu de fezabilitate, la un proiect pe care urmează să îl depunem. E un proiect a cărui valoare se ridică undeva la 5-6 milioane de euro, cofinanţarea ar fi de 30%, destul de mare, şi dacă vom găsi un partener pentru cofinanţare, va fi mai uşor. Eventual şi un parteneriat public-privat.

Rep.: În Primăria Eforie, care este situaţia angajaţilor, având în vedere că şi ei au protestat împotriva măsurilor de austeritate? Câţi mai aveţi, ce salarii au?

O.I.B.: Oamenii nu au cum să nu protesteze atâta timp cât salariile au scăzut la o valoare de 420 de lei, 430 de lei, 460-500 lei, cam astea sunt sumele, din care nu se poate trăi. La preţurile actuale din România, având în vedere că se apropie sezonul rece, cresc consumurile, necesităţile, iar dacă mai ai pe acasă şi copii, e greu să trăieşti cu 430 de lei. Mulţi au plecat, a trebuit să renunţăm şi noi la mulţi, având în vedere Ordonanţa 63 - au plecat 45 de oameni, între timp au mai plecat 10-15 care şi-au găsit de muncă în altă parte, au plecat din ţară sau nu le-a mai convenit salariul. La ora actuală, schema este, cu tot cu Poliţie Comunitară, Casă de Cultură şi club sportiv, în jur de 80 şi ceva de oameni.

Rep.: Şi cum vă descurcaţi? Aveţi proiecte, aţi mai depus ceva pe la ministere?

O.I.B.: Cum să ne descurcăm? Greu, pentru că lumea nu mai are tragere de inimă. Avem câteva proiecte depuse. Este şi cel privind promovarea produsului turistic Eforie, pe care am înţeles că zilele astea ar trebui să îl semnăm, mai avem pentru pregătirea prersonalului... dar sunt proiecte care au în vedere eficientizarea muncii în primărie şi calificarea superioară a funcţionarului public. Nu le aduce nimic în plus funcţionarilor publici, salariul tot 430 de lei rămâne pe lună, tot supăraţi o să fie când vin la muncă dimineaţa şi după-amiaza când pleacă acasă... Dar, una peste alta, eu cred că sunt foarte mulţi bani care se bagă în proiecte care nu sunt atât de necesare. Mie mi-ar conveni mai mult să pot să depun proiecte pentru infrastructură, să fie acolo bani, pentru drumuri, pentru canalizări, pentru iluminat, dar acolo ni s-a spus că banii s-au terminat. Ne mai rămân bani pentru sisteme de calitate, perfecţionarea personalului, probabil pentru a fi perfect pregătiţi pentru atunci când va veni vremea. Ne pregătim pentru... nu ştim ce, dar ne pregătim.

Rep.: În final, dintre problemele comunităţii, chiar azi (ieri-n.r.) am aflat că directorul Liceului Carmen Sylva, Silvius Becherescu, a reclamat că nu a primit bani la timp pentru combustibil, iar copiii au rămas în frig, în clase. Care este situaţia?

O.I.B.: Eh, astea sunt minciuni. Cine mai ascultă balivernele domnului director? Dacă dânsul a aflat prin octombrie că vine iarna, îmi pare rău, data viitoare am să îl anunţ eu din august: vezi că în septembrie trebuie să te pregăteşti de iarnă. Dânsul a solicitat printr-o adresă nişte bani pentru combustibil în 11 octombrie, iar banii au fost viraţi pe 19 octombrie. Aş dori şi eu când solicit Guvernului bani pentru şcoli să mi se răspundă măcar într-un an de zile, nu în 7 zile cum am virat eu banii. (...)