Brăiloiu, luare de cuvânt în debutul actualei sesiuni parlamentare: despre priorităţile legislative în domeniul securităţii naţionale

În debutul actualei sesiuni parlamentare, senatorul constănţean Tit-Liviu Brăiloiu a a susţinut o declaraţie referitoare la unele priorități legislative în domeniul securității naționale, în contextul în care este lider al Comisiei de Apărare din cadrul Senatului.

“Declarația politică din debutul actualei sesiuni parlamentare îmi oferă prilejul de a prezenta câteva considerații generale privind prioritățile activității legislative în domeniile de competență ale Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Este necesar să precizez că definirea și abordarea acestora nu se bazează pe motivații de ordin subiectiv, ci sunt impuse ca răspuns necesar la provocările actuale ale mediului internațional de securitate, ale spațiului geopolitic și geostrategic din Europa de sud-est și zona Mării Negre, dar în aceeași măsură și pentru îndeplinirea prevederilor specifice din Programul de guvernare al PSD. De asemenea, această abordare o consider și un răspuns adecvat al activității legislative a Comisiei la consecvența Guvernului de a aloca, și în acest an, 2% din PIB pentru apărare”, a transmis senatorul constănţean.

“În primul rând, în regim de urgență, așa cum am stabilit la nivelul Comisiei încă din luna decembrie 2018, se vor finaliza dezbaterile și adoptarea raportului la substanțiala propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare, care cuprinde peste 60 de amendamente vizând, în principal, proveniența, cariera, pregătirea profesională, îndeplinirea misiunilor, protecția socială pe timpul activității și la trecerea în rezervă. Tot în domeniul militar, apreciez că este oportună și o reevaluare a prevederilor art.39 din Legea nr.346/2006 privind organizarea și funcționarea MApN referitoare la numirea șefului Statului Major al Apărării, a căror interpretare pur politicianistă și obstructivă din partea președintelui României a produs conflictul juridic din CSAT, din decembrie 2018. Având în vedere precizările constituționale fără echivoc privind Armata României, ca instituție fundamentală a statului democratic, aflată exclusiv în slujba națiunii, acțiunea abuzivă a președintelui țării este condamnabilă și datorită faptului că sunt de neacceptat acțiunile care pot provoca disensiuni între factorul de decizie politică și nivelul superior al conducerii militare.

În al doilea rând, din abordările pe care le-am avut cu conducătorii instituțiilor din domeniile de competență ale Comisiei a rezultat preocuparea de a se lucra mai intens la finalizarea proiectelor de lege privind domeniul de intelligence. După cum este binecunoscut, prevederile legislației în domeniu, cu toate modificările și completările operate în timp, nu răspund în mod eficient provocărilor, riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale.

În acest sens, Legea privind siguranța națională a României a fost adoptată cu aproape 30 de ani în urmă, Legea privind organizarea și funcționarea SRI a fost adoptată în anul 1992, iar Legea privind prevenirea și combaterea terorismului datează de 15 ani, cuprinzând și o serie de inadvertențe de ordin organizatoric și decizional. De asemenea, legile privind organizarea și funcționarea SIE, STS și SPP au fost adoptate la sfârșitul anilor 1990. În această lungă perioadă de timp, capabilitățile, modalitățile de acțiune și finanțarea rețelelor de criminalitate organizată transfrontalieră și terorism s-au diversificat foarte mult, cuprinzând și folosind la scară largă toate progresele din domeniul IT, rețelele de socializare. S-a dovedit că acestea sunt, nu de puține ori, de natură să afecteze siguranța funcționării instituțiilor democratice ale statului și siguranța cetățenilor, așa cum s-a constatat din organizarea și desfășurarea acțiunilor violente care au avut loc, săptămâni la rând, în țări cu veche tradiție democratică.

Nu în ultimul rând, apreciez că se impun în mod necesar prevederi exprese și modalități eficiente pentru întărirea controlului democratic al structurilor din domeniul de intelligence, astfel încât îndeplinirea atribuțiilor legale ale acestora să excludă posibilitatea interferenței cu actul de justiție, încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, vicierea hotărârilor instanțelor de judecată, afectarea fundamentelor statului de drept.

Întreaga problematică prezentată succint, la care se vor adăuga toate celelalte proiecte de lege, va constitui obiectul tematicii activităților de documentare și control parlamentar care vor fi organizate de Comisie și în această sesiune parlamentară”, a conchis Tit-Liviu Brăiloiu.