Bulgaria riscă falimentul bancar

Prăbuşirea furtunoasă şi naţionalizarea CorpBank, una dintre cele mai mari bănci din Bulgaria, ne aduce aminte de valul de falimente care a cuprins sistemul bancar românesc la finele anilor '90. Mai poate da faliment astăzi o bancă din România? "Cea mai mare problemă pentru o bancă sunt retragerile de capital. Nu există instituţie de credit care să reziste la retrageri masive iar evenimentele din Bulgaria ne-au arătat clar acest lucru. Dacă este vorba şi de o bancă mare, cu impact semnificativ în economie, a cărei eventuală cădere prezintă risc de sistem, este clar că nu îţi poţi permite să o laşi. Şi atunci intervine statul. Nu direct, ci prin diverse vehicule. Aceasta este practica europeană iar în România situaţia este cumva similară cu cea din Franţa", arată Stan Tîrnoveanu, partener la societatea Zamfirescu Racoţi&Partners. Spre deosebire de perioada marilor falimente bancare când, după un interval de timp în care instituţia de credit era supusă suprevegherii speciale, urma direct lichidarea, în acest moment legislaţia a introdus o nouă instituţie denumită administrare specială. "Dacă după perioada de trei luni de supraveghere specială banca nu dă semne de redresare se trece la administrarea specială. Se ridică dreptul de vot al acţionarilor, se preia unitatea şi se parchează pe un vehicul special care se numeşte bancă punte. Situaţia este similară cumva în Franţa. Se transferă toate activele şi pasivele pentru o perioadă de minimum doi ani pentru a putea face faţă cererilor de retragere. Nu este chiar o naţionalizare, o putem denumi preluare a controlului. Entitatea care preia activele nu este o instituţie a statutului ci Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar care este finanţat din cotizaţiile băncilor însă vorbim tot de o instituţie de utilitate publică", a explicat avocatul care a administrat şi lichidările unor bănci celebre ca Dacia Felix sau Banca Internaţională a Religiilor, notează economica.net.