BUNCĂRELE ANTIAERIENE din Constanţa. Unde se află şi care este starea lor

Ce facem în caz de dezastru?! Sunt 72 de buncăre în municipiul Constanța, care aparțin de Serviciul Inspectoratului Municipal de Protecție Civilă, aflat sub incidența Primăriei Constanța. Cel mai mare este cel de sub Sala Sporturilor, dar este inundat și nu mai este funcțional de 50 de ani. Ca dimensiune aproximativă este buncărul primarului, pe Tomis, la Biserica Albă, care este punct de comandă, dar și adăpost. Constănțenii pot merge la acestea, care sunt publice, sau pot opta pentru adăposturile construite în blocurile și clădirile private de după Revoluție, unde numărul total aproape se dublează, ajungând la aproximativ 120 de buncăre.

„Sunt beciuri betonate, cu pereți groși, cu o structură de rezistență foarte bună. Cine stă într-un bloc care are adăpost la subsol, este un norocos, căci blocul este mult mai solid, mult mai bine consolidat și adăpostul este o fundație foarte bună pentru bloc. Și blocurile noi care s-au făcut acum, sunt obligate prin lege ca să facă adăposturi.

Toate clădirile după Revoluție, private, inclusiv vilele mari sunt obligate prin lege să aibă adoposturi (n.r. dacă au peste o anumită dimensiune). Sunt obligați ca în adăposturile acelea să primească și vecinii din zonă, care nu au adăposturi. Cel mai mare adăpost privat este cel de la Tomis Plus, pentru cetățenii din zonă. Are o capacitate de 500 de oameni, iar noi avem între 100-300 de persoane”, a menționat Ștefan Taran, Șeful Serviciului Inspectoratului Municipal de Protecție Civilă.

Acțiunile de modernizare au început de ani buni, dar doar în ultimul an și jumătate s-au modernizat un număr de buncăre egal cu cât s-a modernizat în ultimii 12 ani. „Toate sunt funcționale, dar noi am început un proces de modernizare al lor, care a mers foarte greu în prima perioadă, în care primar era Mazăre, care nu prea a fost interesat de acest aspect, dar de când a venit Făgădău, de anul trecut, am intrat într-un amplu proces de modernizare, de reabilitare.

Dacă nu bagi bani în ele, sunt adăposturi făcute în anii 60-70 și s-au făcut pe vremea comuniștilor. Aveau și alimente de lungă durată – conserve, pesmeți – erau întreținute și erau bani pentru ele. Pe vremea lui Mazăre am făcut 8, în 10-12 ani. Cu domnul Făgădău am făcut 8 bucăți într-un an jumate”, a adăugat Ștefan Taran.

Cum află constănțenii că trebuie să se adăpostească în buncăre

Totuși, alarmarea populației se face prin sirene, iar Constanța nu a stat rău la exercițiul de verificare. Din contră, Ștefan Taran consideră că situația sirenelor este foarte bună în municipiu, unde un număr de doar 3 sirene au fost nefuncționale, iar acestea vor fi reparate în cel mai scurt timp. „Am avut 3 sirene care nu au mers. 1,4% nu au mers, iar la București 85% nu au mers. Ele sunt în locuri unde e vânt, ploaie. Nu poți să le pornești așa, că sperii lumea. Prin alarmarea asta, greu le verifici.

Eu am fost foarte mulțumit de numărul celor care nu au mers. Le-am băgat acum la procedură de achiziție după lege, dar e foarte greoi. Nu au mers sirena de la Primărie, una din Tomis Nord și una din Tomis 3. Probabil că săptămâna următoare terminăm. Simt că (Primarul – n.r.) dă importanța așa cuvenită siguranței populației și pe mine mă bucură. Nu am avut parte de primari până acum precum dumnealui, care să mă duc să-i spun și să înțeleagă imediat și să facă ce poate și el. Important e că dorește să facă ceva”, a adăugat Ștefan Taran.

Lumea trebuei să știe unde se află adăposturile, iar acest lucru este ușor de aflat, prin semnalizările specifice la fiecare scară. „Fiecare adăpost este la scara unui bloc, unde există un semn de Protecție Civilă, care spune „ADĂPOST PRC” și cetățenii din zonă cunosc toți acest lucru și la semnal se îndreaptă către adăpost. Avem o echipă de adăpostieri la fiecare adăpost, în general șeful de scară, administratorul, pensionari ca să fie ușor de găsit, avem numărul lor și îi sunăm în caz că de se întâmplă ceva. Dăm prin presă și o parte din sirene au și comenzi vocale și anunțăm: ocupați adăposturile sau părăsiți orașul. Dacă este accident chimic, nuclear de la Cernavodă și bate vântul dinspre vest la Constanța, atunci plecăm ori la nord, ori la sud. Noi dăm comenzile și prin radio, televiziune”, a conchis Ștefan Taran.

Iată unde găsiți adăposturile din Constanța

Sunt 10 adăposturi pe bulevardul Tomis, de la Dacia până în Tomis Nord, 4 adăposturi se află pe bulevardul I.G. Duca, un adăpost este pe strada București, 4 adăposturi pe strada Griviței, 2 pe strada Baba Novac, unul pe strada Ștefan cel Mare, unul pe Aleea Hortensiei, două pe Aleea Orhideelor, alte două pe strada Tulcei, unul pe strada Dobrilă Eugeniu, unul pe strada Dragoslavele, patru pe strada Pajurei, unul pe strada Dionisie cel Mic, două pe strada Eliberării, două pe strada Solidarității, cinci pe strada Arcului, două pe strada Badea Cârțan, patru pe aleea Egretei, unul pe șoseaua Mangaliei, două pe strada Traian, două pe strada Pescarilor, două pe strada Unirii, unul pe strada Grădiniței, șapte pe strada Brizei, două pe strada Lirei, și restul pe strada Zefirului.

Cine este obligat să își facă adăpost

Noul cadru legal în materie de protecţie civilă stabileşte, în continuare, că următoarele categorii de construcţii sunt obligate la realizarea adăposturilor de protecţie civilă, cu precizarea că obligaţia nu le revine acelora cu o suprafaţă de minimum 150 de mp, ci doar celor cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 de mp: având destinaţia de comerţ, producţie sau depozitare; având destinaţia de birouri, financiar-bancară, de asigurări şi burse; având destinaţia pentru învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare copiilor preşcolari, elevi, studenţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost; având destinaţia de dispensare şi policlinici; având destinaţia pentru cultură; având destinaţia de primire turistică de tipul hoteluri, moteluri şi vile turistice; pentru comunicaţii electronice; din categoria clădirilor de locuit colective.

În ceea ce priveşte noile categorii de clădiri cu subsol care sunt obligate să realizeze adăposturi de protecţie civilă, au fost introduse, prin HG nr. 862/2016, următoarele noi construcţii: cu destinaţie lăcaşuri de cult şi spaţii de cazare aferente, cu aria desfăşurată mai mare de 600 mp, cu excepţia caselor parohiale; din categoria amenajărilor sportive închise, cu un număr de minimum 400 de locuri pe scaune, indiferent de aria desfăşurată; având destinaţia de gară, autogară şi aerogară, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 de mp.

Instituţiile publice, dar şi operatorii economici şi proprietarii de imobile sunt obligaţi prin lege să prevadă în planurile de investiţii şi să realizeze adăposturi de protecţie civilă. Dacă pe timp de pace adăposturile publice de protecţie civilă pot fi folosite în alte scopuri, acestea trebuie eliberate în cel mult 24 de ore atunci când apare o situaţie de urgenţă.

Claudia CORBU