Cameră: Indemnizaţie lunară pentru copiii victimelor din motive etnice ale regimurilor 1940-1945

Deputaţii au dat, miercuri, vot favorabil proiectului de lege care completează Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 cu un nou articol, articolul 31, stabilind drepturi şi pentru copiii celor care au fost victime din motive etnice ale regimurilor instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.

S-au înregistrat 298 de voturi "pentru", două "împotrivă" şi o abţinere, scrie Agerpres.

Potrivit proiectului, "copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în trenul morţii, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuinţa pe care o deţinea, în timp ce a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, are dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum de 175 lei".

Prevederile nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra păcii şi omenirii, celor care înainte de 23 august 1944 au desfăşurat o activitate fascistă în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, celor care în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 au făcut parte din aparatul de represiune, securitate, miliţie şi din instanţele militare care au instrumentat şi au judecat procese politice ale opozanţilor regimului comunist, precum şi copiilor acestora.

"Acest proiect de lege este un act de demnitate şi normalitate morală, mult prea mult întârziat faţă de copii victimelor şi supravieţuitorilor Holocaustului. Este, în primul rând, o recunoaştere morală faţă de suferinţa prin care au trecut la rândul lor, faţă de sprijinul pe care l-au acordat părinţilor şi faţă de modul în care au înţeles să păstreze memoria acestei suferinţe. (...) Este vorba despre copiii care nici n-au avut dreptul la o copilărie", a declarat, în plen, deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, iniţiator al propunerii legislative.

Deputatul PSD Adrian Solomon, care a susţinut iniţiativa legislativă, pe care a calificat-o ca fiind una salutară, a remarcat că este vorba despre copii care sunt astăzi "trecuţi bine de 80 de ani", care nu au avut parte de nicio recunoaştere din partea statului român.

"Sunt copii care până la vârsta aceasta n-au avut nicio recunoştinţă, nicio recunoaştere din partea statului român. Sunt copii care au crescut unii fără părinţi, unii cu părinţi afectaţi iremediabil de experienţele acelor ani, fără copilărie, fără o tinereţe, fără un sprijin adevărat în momentele importante ale vieţii. (...) E mai bine mai târziu decât niciodată, dar parcă am făcut prea puţin şi prea târziu pentru unii", a arătat Solomon.

Conform proiectului, "prin derogare de la prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, drepturile stabilite potrivit art. 31 din OG nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se acordă şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2022. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, casele judeţene de pensii, precum şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti analizează cererile depuse potrivit legii şi emit hotărârile de stabilire a drepturilor cuvenite în temeiul art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege".

Propunerea legislativă este iniţiată de deputaţii Silviu Vexler (minorităţi), Alexandru Alexe (PNL), Ovidiu Gant (minorităţi), Varujan Pambuccian (minorităţi), Alfred Simonis (PSD), Szabo Odon (UDMR).

Proiectul a fost adoptat de Senat la data de 19 aprilie, Camera Deputaţilor fiind for decizional.