Căpăţână, despre controlul ministerului: "Nu am nici un fel de emoţie!"

Mesaj către cetăţeni: "Spălatul pe mâini este simplu, uşor şi nedureros"

După o minivacanţă agitată şi un scandal la Spitalul de Arşi din Capitală, Ministerul Sănătăţii vrea să vadă dacă situaţia se repetă şi la Constanţa. O echipă de specialişti de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi Direcţia de Sănătate Publică vor lua la puricat toate foile de observaţie ale pacienţilor care au trecut prin secţiile Chirurgie Plastică, ORL şi Obstetrică-Ginecologie. "Domnul ministru al Sănătăţii a ordonat un control în 77 de spitale printre care avem onoare de a ne număra şi noi. Se urmăreşte verificarea unor secţii şi a internărilor care s-au produs în ultimele trei luni în secţiile de Chirurgie Plastică, ORL, Obstetrică. Noi adunăm foile, le scoatem din arhivă, în ideea de a le pune la dispoziţia Comisiei de Control care va veni la noi începând cu data de mâine (miercuri, 7 mai a.c. -n.r.). Am avut nevoie de două zile să strângem foile de observaţii. Sunt peste 1.000 de foi de observaţie. Echipa de la Casă, de la DSP, urmează să urmărească obiectivele pe care le au şi anume dacă în foi sunt diagnostice corespunzătoare raportate către Şcoala Naţională pe baza cărora noi ne-am primit finanţarea şi dacă nu s-au făcut alte manopere care nu trebuiau decontate de către Casă", a declarat dr. Dănuţ Căpăţână, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Medicul şef al celei mai mari unităţi sanitare de la malul mării spune că nu îşi face griji în privinţa controlului, pentru că sunt puţini cei care îşi fac operaţii estetice: "Nu am nici un fel de emoţie", a replicat acesta, adăugând şi faptul că vorbim de "un sistem informatic foarte bine pus la punct". "Este unul dintre cele mai performante din România şi care nu permite fisuri şi neraportarea reală a ceea ce scrie în foia şi ceea ce se întâmplă în sistemul informatic. Diagnosticele nu pot fi verificate. Acest sistem informatic ne permite să avem informaţii reale şi corecte", a explicat dr. Căpăţână.

Mesaj către cetăţeni: "Spălatul pe mâini este simplu, uşor şi nedureros"

Oficialii Spitalul Judeţean Constanţa susţin şi decizia ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, de a încuraja raportarea infecţiilor intraspitaliceşti. Procentul acestor tipuri de infecţii este de 1,3% la Judeţean, iar pentru a preveni astfel de cazuri în zonele cu risc, respectiv Neonatologie, Pediatrie, se vor monta dozatoare cu dezinfectant pentru aparţinătorii pacienţilor internaţi, cât şi pentru angajaţii spitalului. "Ne-am propus ca în perioada următoare să dotăm secţiile cu risc cu dozatoare dezinfectante. Faptul că nu ne spălăm pe mâini, în general, poate duce la o apariţie foarte mare a unor boli din spital. Eu nu am de unde să ştiu că un vizitator vine la spital direct de pe câmp, de la cules de cartofi. (...) Când vom termina de reabilitat spitalul, sper să apuc şi ziua aceea, cu siguranţă vor fi peste tot astfel de dozatoare şi nu va mai fi o problemă. Spălatul pe mâini este simplu, uşor şi nedureros. Aduce foarte mari beneficii într-un spital cum este Spitalul Judeţean, într-o şcoală sau într-o casă", a explicat managerul Spitalului Judeţean Constanţa, dr. Dănuţ Căpăţână.

"Nu am de gând să ascund aceste infecţii, chiar dacă sunt în detrimentul indicatorilor manageriali"

Managerii de spitale sunt evaluaţi şi în funcţie de indicatorul infecţiilor intraspitaliceşti. Din această cauză marea majoritate a managerilor a refuzat raportarea numărului real al infecţiilor. "Există nişte ghiduri internaţionale pentru depistarea infecţiilor nosocomiale, dar în România nu prea se aplică. Raportările se fac pe baza unor anchete epidemiologice care de multe ori nu sunt susţinute. Aşa este legislaţia, nu pentru că nu vrem noi. Aceştia sunt indicatorii de raportare şi ar trebui modificaţi. (...) Nu am de gând să ascund aceste infecţii, chiar dacă sunt în detrimentul indicatorilor manageriali. Pentru că lucrurile acestea duc mai departe, în lanţ, la costuri mari pentru spital. Dacă nu ştim cu ce avem de a face riscăm ca dintr-o neraportare să ne trezim că avem în întreg spitalul nu ştiu ce bacteria sau nu ştiu ce microb care neceistă costuri mari de antibiotic, dezinfectanţi. Trebuie să controlăm, să luăm măsuri. Toată lumea vede această infecţie ca pe o sabie deasupra capului tocmai datorită faptului că a fost greşit, după părerea mea, întridusă ca indicator al managerului. Acestea nu sunt lucruri care pot fi controlate de manager. Infecţiile intraspitaliceşti apar şi dispar din varii motive. Nu ţin de mine ca manager, ci de partea medicală. Nu pot fi influenţate, oricât de bun manager ai fi. (...) Dacă ne uităm ce înseamnă manager din limba angleză, atunci haideţi să luăm şi indicatorii. (...) Lucrurile care nu pot fi inflenţate, după opinia mea, ar trebui scoase din grila de evaluare a managerilor. Ar trebui regândită la nivelul Ministerul Sănătăţii, în ideea de a evalua activitatea în mod obiectiv", a conchis dr. Căpăţână.

Controale în toate spitalele constănţene: o bacterie ucigaşă poate fi fatală pacienţilor!

De precizat că o bacterie ucigaşă sperie bolnavii din România. De la începutul anului, tot mai mulţi oameni care urmează tratamente cu antibiotice s-au trezit infectaţi cu Clostridium difficile, un microb care poate duce la moartea pacientului. Şi la Constanţa există o astfel de îngrijorare. "Inclusiv de anul trecut am făcut o abordare privind bacteria Clostridium difficile, în sensul că am informat toate spitalele să implementeze şi să respecte un ghid de diagnostic şi tratament elaborat la nivel naţional. Având în vedere alerta dată, noi am început verificările la spitalele din judeţ şi ancheta este în curs. Cazurile acestea sunt tratate ca infecţii nosocomiale. Apariţia unei astfel de bacterii la pacienţi înseamnă infecţie intraspitalicească. Raportările de anul trecut au fost destul de mici, iar evaluările de anul acesta sunt în plină desfăşurare", susţin reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică din Constanţa. Bacteria Clostridium difficile, rezistentă la antibiotice, poate provoca febră, vărsături, scaune diareeice sau chiar decesul bolnavilor. "Evoluţia ei a fost una rapidă, iar acest lucru este confirmat şi de datele furnizate de institutele medicale. Bacteria este investigată numai dacă după tratamentul cu antibiotice apar stări febrile, scaune diareice", au mai spus specialiştii. Datele furnizate, în 2013, de Ministerul Sănătăţii arată că 8.500 de români au avut de suferit de pe urma acestei bacterii, iar opt persoane au decedat.

Alexandra VASILE