Caraorman, satul în care pâinea cea de toate zilele a ajuns după 2 luni de aşteptare

Senatorul Moga a făcut donaţii sinistraţilor din Deltă

Disperare în satul tulcean Caraorman! Încă din luna ianuarie, localnicii trec prin clipe de groază din cauza Dunării îngheţate, lucru care a dus la o izolare totală a localităţii de restul civilizaţiei. În toată această perioadă de timp, doar o singură dată s-a făcut aprovizionarea cu pâine şi alimente, care nu au ajuns decât pentru câteva zile. Peste 500 de oameni se luptă pentru a supravieţui. În sat sunt doar 20 de copii din care 7 frecventează cursurile claselor I - VIII. Dat fiind faptul că Dunărea este îngheţată, aprovizionarea nu se poate face decât cu remorcherul sau cu elicopterul.

Pentru a veni în sprijinul celor neputincioşi senatorul constănţean PSD Nicolae Moga a transportat ieri cu un microbuz la Murighiol 2000 de pâini proaspete, 100 de cornuri şi 50 de cozonaci, iar de acolo au ajuns la oamenii izolaţi din Periprava, Mila 23 şi Caraorman. Distribuirea pâinilor la cei aproximativ 1.000 de oameni izolaţi nu era posibilă fără ajutorul unui elicopter pus la dispoziţie de Aerodromul Tuzla. "Oamenii sunt săraci, neputincioşi şi trăiesc într-o zonă defavorizată, în mijlocul Deltei. La Caraorman trăiesc 500 de suflete, printre care 20 de copii şi doar 7 merg la şcoală, iar oamenii trăiesc numai din pescuit. Cum Dunărea este îngheţată, transportul pe apă de la Crişan este impracticabil. Oamenii aceştia nu au avut de aproximativ două luni jumătate pâinea cea de toate zilele. În urma unui telefon primit din zonă, m-am hotărât să le aducem pâine. Caraorman, Periprava şi Mila 23 sunt localităţi care nu sunt pe braţele principale ale Dunării, este adevărat că oamenii o duc rău, dar cei aflaţi în cele trei localităţi sunt uitaţi de autorităţi. Ei nu au speranţă decât în Dumnezeu", a declarat senatorul Moga. Locuitorii din Caraorman s-au arătat foarte încântaţi de ajutorul primit în aceste condiţii grele, dar spun că se gândesc cu groază la zilele ce vor urma. Dispensarul din sat mai are provizii de medicamente doar pentru o săptămână, spre disperarea sătenilor, mai toţi bătrâni şi bolnavi. De asemenea, cei care au copii la unităţile de învăţământ din Tulcea, se plâng că nu i-au mai văzut de peste o lună. "Mulţumim de la Dumnezeu pentru ajutor. Dumnezeu să dea sănătate celor care au făcut pâinile şi celor care ni le-au adus. E grea bătrâneţea", a declarat o vârstnică. Viaţa în Caraorman văzută din prizma turismului pare mirifică, dar în realitate totul este complicat. "Dacă te poţi aproviziona toamna de la Tulcea cu medicamente şi alimente - trăieşti, altfel trebuie să stai şi să aştepţi un ajutor care nu prea există. În iarna aceasta oamenii au fost complet izolaţi, sunt părinţi care au copii la şcoală la Tulcea şi pe care nu i-a mai văzut de aproape două luni. Nu au posibilitatea să le trimită un pachet sau să primească alimente. Sunt cazuri de copii care au nevoie urgentă să fie văzuţi de comisii de handicap şi care riscă să-şi piardă ajutorul, pentru că pe cei din Tulcea nu-i interesează că oamenii sunt izolaţi, iar prin telefon aceste lucruri nu se pot rezolva. Autorităţile locale nu au bani, nu sunt sponsori, şi nu avem ajutor din partea nimănui. O zi de dimineaţa şi până seara pentru cei din Caraorman înseamnă tăiat lemne, îngrijit animale, pregătitul mâncării, iar cine are copii se îngrijeşte de ei şi cam atât. Majoritatea sătenilor sunt bătrâni, iar cele 30 de familii tinere nu au unde munci", susţine Margareta Macarenco.

Vom reveni.

Alexandra VASILE