Carderii prinşi în urma celor 78 de percheziţii din ţară rămân după gratii

3 descinderi la Constanţa

Mai mulţi indivizi, membri din cadrul unei grupări infracţionale, cu ramuri extinse şi peste hotare, care se ocupau de infracţiuni informatice, rămân după gratii. Este vorba despre Cristian Mihail Cociaş, Marian Radu, Vasile Stanciu, Nicolae Iordache şi Ciprian Adrian Porumb, cărora Curtea de Apel Bucureşti le-a respins recursul la data de 2 septembrie a.c.

"Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului Cociaş Cristian Mihail, de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive. Respinge ca nefondate, recursurile declarate de recurenţii inculpaţi Cociaş Cristian Mihail, Radu Marian, Stanciu Vasile, Iordache Nicolae, Porumb Ciprian Adrian, împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 21.08.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - secţia I penală. Respinge ca neîntemeiate, cererile inculpaţilor Radu Marian şi Iordache Nicolae, de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau cu măsura obligării de a nu părăsi ţara", se arată pe portalul instanţelor. Reamintim că 85 de percheziţii domiciliare au avut loc, simultan, în luna martie a anului curent, dintre care 78 în România, precum şi în Anglia-Londra, Germania, SUA şi Republica Dominicană, pentru probarea activităţii infracţionale a membrilor unor grupări infracţionale organizate, specializate în infracţiuni informatice - skimming. În România, cele 78 de percheziţii au avut loc în mai multe judeţe, dintre care 3 în Constanţa. Suspecţii îşi desfăşurau activitatea ilicită atât în România, cât şi în străinătate, astfel: în România organizau activitatea infracţională, fiind implicate persoane cu trecut infracţional, menite să atragă fonduri, să asigure protecţie, anonimat, să îngreuneze descoperirea lor de către anchetatori şi să asigure desfăşurarea activităţilor ilicite în condiţii cât mai bune, pentru obţinerea unui profit rapid. De asemenea, fabricau echipamentele skimming, atât pentru ATM-uri, cât şi pentru terminale POS în cadrul unor adevărate laboratoare. În străinătate, instalau dispozitivele skimming pe ATM-uri şi POS -uri, suspecţii identificând în prealabil locurile (supermarket-uri, magazine), unde se ascundeau pe timpul nopţii şi manipulau echipamentele. Ulterior, datele confidenţiale bancare erau preluate prin tehnologia bluetooth sau se ridicau terminalele POS (înscenarea unor jafuri), falsificau instrumente de plată electronice, retrăgeau numerar din conturile de card compromise de la bancomate, folosind carduri contrafăcute şi achiziţionau produse din diverse unităţi, folosind carduri contrafăcute. Datele de identificare copiate erau folosite pentru falsificarea mijloacelor de plată electronică, utilizate pentru retragerea banilor, pe teritoriile Republicii Dominicane, SUA, Japoniei, Iordaniei şi Nepalului.

Liliana CHIRU