Cârjaliu trimite Fiscul pe capul lui Mitrea, şeful de la Apele Române

Pentru că refuză să declare vilele construite în Lazu,

Primarul comunei Agigea, Cristian Cârjaliu, se pregăteşte să candideze şi pentru al doilea mandat. Nu o ascunde, ba chiar comentează, amuzat, că ne înşelăm atunci când spunem că nu are contracandidat. Are, şi încă unul foarte "serios", zice el, de la partidul lui Dan Diaconescu. Nu la fel de amuzat se arată atunci când îi sugerăm că, în mandatul lui, a convins, mai mult sau mai puţin de bunăvoie, consilierii să voteze tot ce propune el. Ne contrazice şi susţine că aleşii locali au înţeles că trebuie să lucreze în favoarea comunităţii, prin urmare, nu a constrâns pe nimeni să facă nimic.

Reporter: Domnule primar, se pare că sunteţi un candidat fără contracandidat în 2012. Cei de la PDL nu şi-au găsit încă un lider la Agigea, de la PNL nici atât...

Cristian Cârjaliu: Nu, având în vedere că la Agigea funcţionează destul de bine USL-ul, nu văd rostul unui contracandidat din partea PNL la Agigea. Sau, dacă dânşii hotărăsc acest lucru, sunt liberi să o facă. Dar, v-am spus, la Agigea USL funcţionează. Iar dacă spuneţi că nu am contracandidat, eu vreau să vă spun că am, de la Partidul Poporului. Este un contracandidat foarte puternic: Mitică Cojocaru, despre care ştim deja că o să candideze şi îl aştept să vină cu proiecte mult mai bune şi mai interesante decât mine şi să fie un contracandidat viabil pentru mine.

Rep.: De la PDL văd că nu pomeniţi pe nimeni... Despre fostul primar, Ion Ioniţă, ce ne puteţi spune? I-aţi cam tăiat toate şansele, după acuzaţia că a dat peste dumneavoastră cu maşina şi a venit condamnarea în acest caz. Sau nu este aşa?

C.C.: Şansele nu i le-am tăiat eu, şi le-a tăiat singur. Şi spun acest lucru pentru că eu nu sunt judecător şi nu judec pe nimeni. Iar condamnarea pe care a primit-o, de 1 an şi 6 luni cu suspendare, a dat-o justiţia, nu a dat-o Cristian Cârjaliu. În acest context, pentru mine subiectul Ion Ioniţă este închis.

Rep.: Aţi reuşit să aveţi un consiliu local de partea dumneavoastră, i-aţi atras pe consilieri uneori şi prin metode neortodoxe, să spunem aşa, iar atunci când nu v-aţi mai înţeles cu viceprimarul l-aţi schimbat...

C.C.: Eu cred că nu cunoaşteţi realitatea de la Agigea. Începând cu anul 2008 şi până în prezent hotărârile de consiliu au fost adoptate 99,9% în unanimitate, iar când spun acest lucru înseamnă că nu există contradicţii pentru că am venit şi am promovat proiecte de hotărâre în interesul şi folosul comunităţii. Iar înţelegerea mea cu consilierii locali şi partidele politice a fost de a pune umărul împreună pentru a "mişca" această comunitate şi pentru a o reforma, pentru a fi compatibilă cu anii în care trăim. Noi nu mai putem să ne permitem şi comunitatea din Agigea nu îşi mai poate permite "luxul" de a pierde timpul sau, mai pe româneşte spus, de a "arde gazul". Vreau să vă spun că avem foarte multe proiecte începute, pe fonduri europene, pe fonduri de mediu, avem lucrări de infrastructură începute din banii comunităţii. Vreau să vă spun că mă întâlnesc cu oamenii pe stradă şi mă întreabă cum de demarez atâtea proiecte şi, pe fondul crizei, nu mă tem că voi fi blocat la un moment dat...

Rep.: Văd că aţi adus discuţia în planul proiectelor. Care sunt ele pentru perioada imediat următoare?

C.C.: Cele mai ample proiecte pe care le avem la ora actuală sunt în primul rând refacerea infrastructurii învăţământului, mai exact vreau să fac în fiecare cartier o grădiniţă. Astăzi (ieri-n.r.) am semnat contractul pentru construirea unei grădiniţe noi în localitatea Lazu, cu trei săli de clasă. Avem proiectul pentru o grădiniţă nouă prin programul PRET, am semnat săptămâna trecută cererea de finanţare şi acceptul privind finanţarea şi locaţia... Va fi o grădiniţă foarte frumoasă, cu 6 săli de clasă, pentru cartierul de vest. La fel, avem o grădiniţă pentru zona sanatoriului, cu trei săli de clasă. Apoi, avem Casa de Cultură, care este deja începută, este 50% gata. Este foarte importantă, pentru că vrem să culturalizăm tinerii şi comunitatea, timp de 20 de ani, nu a avut un spaţiu pentru crearea de evenimente culturale. Este foarte important să avem un astfel de spaţiu, unde în special copiii, tinerii, să vadă un teatru, un teatru de păpuşi, alte evenimente de acest gen, pentru că altfel ne mirăm că îi scăpăm de sub control şi îi vedem pe la tot felul de magazine de vise şi alte tâmpenii de genul acesta. Mai avem un proiect foarte ambiţios pentru Agigea - crearea unui after school, un cămin de unde copiii de grădiniţă să fie luaţi de părinţi, după program, şi mâncaţi, şi odihniţi, şi cu temele făcute. De asemenea, pregătim acum cu entităţi ale statului reabilitarea văii Agigea şi apărarea localităţii Agigea de inundaţii. Ştiţi că noi am fost loviţi de inundaţii în 2004 şi 2005 de inundaţii. Au fost peste 100 de case inundate. Nu au fost victime, dar au fost foarte multe pagube materiale.

Rep.: Mai sunt, din câte ştim, şi proiecte legate de utilităţi şi drumuri, dar există o problemă legată de distanţa lăsată între case. Cum stau, mai exact, lucrurile?

C.C.: Este o problemă preluată după cei 12 ani de mandat ai lui Ioniţă. De fapt, nu este neapărat o problemă strict a lui Ioniţă ce s-a întâmplat acolo. Din câte am înţeles, acest om nu avea prea multă carte, nu avea decât 12 clase... 13, rectific, aşa cum au fost ele făcute, cum face un om de bine - ştiţi, când nu reuşeşte ceva din prima, mai încearcă o dată -, aşa că autorul principal al acestei mizerii care s-a abătut asupra comunităţii este fostul inginer Perva Ovidiu, care avea o facultate, avea şcoală făcută, şi care în momentul în care au făcut acele măgării cu anexe agricole în extravilan nu a lăsat drumuri pentru a se trage utilităţile. În primul rând, noi avem acum regulament urbanistic care spune că drumurile sunt între 8 şi 12 metri, deci sunt nişte reguli foarte clare, trasate de un arhitect. Revenind la ce s-a întâmplat în mandatul lui Ioniţă, pot să vă spun că din cauza lui Perva în momentul de faţă avem case care sunt efectiv în stradă. Nu e vina oamenilor care au case, pentru că aşa le-au spus Ioniţă şi Perva, iar noi acum încercăm să dregem busuiocul, să vedem pe unde tragem utilităţile. În momentul în care nu ai domeniul public foarte bine stabilit nu poţi denumi străzi, nu poţi trage utilităţi, nu poţi pietrui. Avem tot felul de probleme de acest gen în Agigea, în Lazu...

Rep.: Aţi pomenit Lazu şi ştiţi că acolo are construite câteva vile foarte frumoase un domn director de instituţie, bănuiesc că ştiţi despre ce este vorba. Ce ne puteţi spune despre ele?

C.C.: A, da, vilele acelea. Păi, vilele acelea foarte frumoase ale acelui domn director (n.r.-Marian Mitrea, directorul general al Apelor Române Dobrogea-Litoral) sunt în regulă din punct de vedere al autorizaţiei, dar din punctul de vedere al declaraţiei fiscale nu sunt în regulă. Acele vile sunt terminate, au şi mobilă înăuntru, iar Poliţia Locală, Serviciul de Urbanism a făcut un referat acum 3 săptămâni de zile şi l-a înaintat către Serviciul financiar pentru a fi impozitate acele clădiri. Într-adevăr, este o suprafaţă locativă de 1.500 de metri pătraţi şi care va fi impozitată ca a doua, a treia, a cincea, a şaptea casă către acel domn. Dânsul la ora actuală văd că refuză să vină să le declare. Noi, totuşi, le vom impozita ca atare. Procesul verbal care s-a întocmit a fost înaintat Serviciului financiar, iar de aici îl vom înainta forurilor superioare spre ştiinţă. Forurile superioare înseamnă Fiscul.

Rep.: Aţi spus ceva despre anexe agricole. Ştie toată lumea că nu sunt anexe agricole, ci case de locuit, vile construite în extravilan.

C.C.: Da, dar rolul primarului nu este de demolator. Eu nu mi-am propus nici în acest mandat, nici în următorul, să demolez casele oamenilor. În primul rând, Constituţia, la articolul 44, ne spune foarte clar că statul garantează proprietatea. Şi punct. Indiferent de forma ei. eu nu pot să mă duc în curtea omului să îi spun că am venit să îl demolez, fie că are sau nu autorizaţie. Dacă are autorizaţie, nu e nici o şansă, e un abuz clar. Fără autorizaţie, te adresezi instanţelor judecătoreşti. Şi vei pierde cu brio, pentru că instanţa va constata, prin act emis de instanţă, care va ţine loc de autorizaţie. Dacă tu eşti proprietar, dacă tu nu ai declarat proprietatea, autoritatea locală are dreptul să o facă. Asta e problema: ocolim fiscalul şi fiscalitatea, facem 8 case şi dup-aia nu vrem să le declarăm, ca să evităm impozitarea cu 200%, 300%...

Rep.: Vă referiţi la acele vile. Păi, domnul director vrea să le vândă, are anunţ...

C.C.: Foarte bine, îi urez succes.

Alexandra ANTON