Cât a plătit prefectul Constanţei, Eugen Bola, factura la căldură?

"Am avut un motiv serios să nu atac hotărârea; nu a fost comandament de partid!"

Prefectul judeţului Constanţa, Eugen Bola, susţine că a avut un motiv extrem de serios atunci când a decis să nu atace în contencios administrativ hotărârea Consiliului Local privind majorarea retroactivă a preţului gigacaloriei. Oficialul Guvernului în teritoriu a recunoscut faptul că are o colaborare "foarte bună" cu autorităţile locale, dar şi faptul că avizul de legalitate pentru majorarea retroactivă a gigacaloriei nu a fost dat ca urmare a vreunui "comandament politic". Drept urmare, constănţenii au fost puşi să plătească, din urmă, mai precis cu data de 1 februarie, gigacaloria majorată, adică 358,54 lei/Gcal., faţă de preţul anterior de 341,91 lei/Gcal. Cât a plătit prefectul Constanţei factura la căldură? Cel mai la îndemână răspuns l-am primit chiar de la Eugen Bola. Prefectul susţine că a fost nevoit să scoată din buzunar sume cuprinse între 800 şi 900 lei, iar mama sa, locuind singură, fiind bolnavă şi având două camere, a plătit şi 500 de lei, pentru o singură lună.

Reporter: Organizaţia Judeţeană a Partidului Democrat Liberal v-a trimis pe 28.03.2013 o adresă prin care vă solicita să atacaţi în contencios administrativ hotărârea Consiliului Local Constanţa prin care s-a stabilit majorarea retroactivă a preţului gigacaloriei. Care sunt motivele pentru care Prefectura Constanţa nu a atacat în contencios administrativ respectiva hotărâre?

Eugen Bola: Noi am postat şi pe site-ul instituţiei, am dat şi un comunicat de presă prin care arătam că aici avem o anumită stare de fapt. Din luna ianuarie 2013, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a fixat pentru toate CET-urile din România o majorare a preţurile pentru agentul termic, apa caldă. Data la care trebuia pusă în aplicare această decizie a ANRE era 1 februarie. CET-ul din Constanţa a primit această decizie, a comunicat-o celor de la RADET care au observat că sunt două preţuri diferite, evident, nelegal, pentru agenţii economici şi pentru consumatorii casnici şi noncasnici. Astfel, RADET a sesizat Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), instituţie care a comunicat celor de la RADET că decizia ANRE este una nelegală. RADET a atacat la Curtea de Apel Bucureşti decizia ANRE. Acest lucru s-a întâmplat la sfârşitul lunii februarie. Există 4-5 înscrisuri pe site-ul Prefecturii Constanţa care confirmă ceea ce vă comunic. Hotărârea Consiliului Local a fost luată sub imperiul acestei obligaţii, împusă Consiliilor Locale care lucrează cu CET-urile, de a majora preţul agentului termic. Din acest motiv nu am atacat în instanţă hotărârea Consiliului Local Constanţa, pentru că această hotărâre a fost dată în aplicarea unui act normativ obligatoriu la nivel naţional. Din această cauză s-a vorbit despre hotărârea dată în luna martie-aprilie care a avut caracter retroactiv. Evident că legea română, în sistemul nostru, din punct de vedere juridic nu retroactivează. Repet, s-a pus în aplicare o decizie obligatorie. Sunt convins de faptul că RADET va câştiga dosarul pe care îl are cu ANRE, având în vedere faptul că ANRSC a spus clar în adresă că decizia este nelegală, iar sumele care au fost luate de la cetăţeni, pentru perioada 1 februarie-1 mai 2013, vor rămâne la dispoziţia RADET şi vor fi restituite oamenilor. Există şi varianta ca sumele să fie păstrate la RADET şi reportate. Am avut un motiv foarte serios să nu atac hotărârea în contencios. Nu a fost comandament de partid, să nu tensionăm atmosfera în USL, să nu se supere aliaţii. Repet, această majorare a fost făcută la toate CET-urile din România. Avem postată pe site-ul instituţiei acea decizie nelegală care se referă la toate CET-urile din ţară, unde apare şi CET Constanţa.

Rep: Vreau să lămurim două aspecte importante. Aţi spus că nu a fost un "comandament de partid". Ce partid vă sprijină în funcţie? Prefectura nu este apolitică?

E.B.: Repet, nu a fost un comandament de partid. Sunt apolitic, în sensul că am renunţat la calitatea de membru al Partidului Naţional Liberal (PNL). Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu ceva vreme. Cineva de la PNL, cu cea mai înaltă funcţie, a ieşit la televizor şi a declarat public că a încetat colaborarea. Am fost membru al PNL până pe 14 noiembrie 2012, dar acest aspect nu mă împiedică să pot colabora cu diferitele forţe politice.

Rep: Revenind la majorarea preţului gigacaloriei. Dumneavoastră, ca locuitor al judeţului Constanţa, cât aţi plătit factura la căldură în lunile de iarnă?

E.B.: Am plătit foarte mult, respectiv 8-900 lei. Mama mea este singură, bolnavă, iar pentru două camere a plătit şi 500 de lei, pentru o singură lună.

Rep: Este mult, puţin?

E.B.: Este foarte mult. Cei de la Consiliul Local Constanţa au în minte o analiză foarte serioasă a preţului. Repet, sperăm ca RADET să câştige în instanţă, iar această majorare să fie practic înlăturată şi să se revină la preţul iniţial. RADET-ul nu a majorat prestaţia care o efectuează, s-a majorat valoarea de cumpărare, preţul cu care este cumpărat agentul termic de la CET din ianuarie 2013, cu aplicabilitate din 1 februarie. Este o lege proastă, nelegală, dar acest lucru urmează să fie lămurit în instanţă.

Rep: Predecesorii dumneavoastră s-au pierdut în discuţii sterile cu preşedintele Consiliului Judeţean. Dumneavoastră, ca prefect al judeţului Constanţa, cum colaboraţi cu preşedintele Nicuşor Daniel Constantinescu?

E.B.: Noi colaborăm foarte bine atât cu domnul preşedinte Constantinescu, cât şi cu vicepreşedinţii Cristian Darie şi Cristian Dragomir. Am avut acţiuni comune. În perioada iernii, au fost vreo 2-3 nopţi de viscol, cu maşini blocate, când am stat la Prefectura Constanţa, iar prezidentul Constantinescu era la câţiva paşi de biroul meu. Este primul an, după cum au recunoscut şi domniile sale, când Drumurile Judeţene au stat alături de Drumurile Naţionale, angajaţii de la drumuri au participat la şedinţele organizate de către prefect, prefectul fiind cel care coordonează activităţile de deszăpezire din judeţ. Am avut o bună colaborare în acţiunile pe care le-am întreprins cu braconajul, fier vechi, perdelele forestiere, păşunile, pentru că am cerut şi sprijinul Consiliului Judeţean. Pentru acţiunea privind păşunile ar fi o bilă albă şi rotundă. Au fost verificate vreo 32 de primării. Comisia instituită de Instituţia Prefectului a convocat şi crescătorii de animale din zonă.

Rep: Ce primării aţi verificat în cele şase luni de mandat şi ce s-a constatat în urma controalelor?

E.B.: În urma controalelor nu s-au constatat lucruri deosebite. De ce? Pentru că Instituţia Prefectului, prefectul Bogdan Huţucă şi subprefectul Radu Volcinschi, au imaginat o procedură cu care să se lucreze cu primăriile. În urma şedinţelor de Consiliu Local, hotărârile aprobate ajung la Prefectură. În situaţia în care aceste hotărâri nu îndeplinesc prevederile impuse de lege, nu se mai atacă în instanţă, ci se trece la procedura de care vă spuneam. Astfel, se notifică primăria, se atrage atenţia domnilor consilieri şi domnului primar că la o anumită hotărâre există un aspect de nelegalitate şi se recomandă o anume rezolvare a problemei. Sunt două posibilităţi: Consiliul Local să se întrunească şi să pună în aplicare recomandarea Instituţiei Prefectului sau cei de la primărie să nu fie de acord cu punctul de vedere al Prefecturii. Însă, dacă noi am constatat că este un aspect de nelegalitate, am trecut la atacarea respectivelor hotărâri în instanţă. În 2011 au fost atacate 100 de hotărâri, iar în 2012 numai 43, pentru că, din cele 43, 36 au fost până în luna mai. Celelalte 7 au fost atacate după ce a avut loc schimbarea de guvern şi implicit schimbarea prefectului şi s-a trecut la procedura de notificare, recomandări de ordin juridic ca acele hotărâri să se încadreze în limitele legii, iar dacă nu se respectă aceste aspecte abia apoi se ajunge în instanţă.

Rep: Ce primari nu colaborează cu Instituţia Prefectului Constanţa?

E.B.: Nu avem primării care să nu colaboreze cu Prefectura, dimpotrivă. Avem o relaţie foarte bună cu toate primăriile. Există o problemă majoră de la Prefectură în jos, inclusiv la primării, respectiv problema banilor. Fondurile sunt mici, problemele sunt multe, grele, şi necesită bani mulţi. Latura financiară este cea care ne-a împiedicat să avem şi mai mult succes în activitatea pe care o desfăşurăm.

Rep: Judeţul Constanţa se confruntă cu fenomenul "primării falimentare"?

E.B.: Deocamdată nu putem să spunem că avem primării falimentare, dar putem spune că există primării cu o situaţie financiară dificilă.

Rep: Ce probleme aţi întâmpinat în cazul şefilor de deconcentrate?

E.B.: Nu am avut probleme. Ne întâlnim lunar în cadrul Colegiului Prefectural. Acum avem ca temă pregătirea tuturor condiţiilor ca în perioada sărbătorilor pascale să nu apară evenimente deosebite. Aici mă refer la controalele desfăşurate de Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, privind modul în care sunt comercializaţi mieii, ouăle, dar ne aplecăm atenţia şi spre păstrarea ordinii publice, pentru că în noaptea de Înviere vor exista zeci de mii de oameni pe străzi. Este nevoie de prezenţa jandamilor şi a poliţiştilor, pentru a descuraja orice acţiune care s-ar plasa în afara legii. Urmează să stabilim câţi oameni vor fi angrenaţi în aceste acţiuni.

Rep: Câţi turişti sunt aşteptaţi în perioada 1-5 mai pe litoral?

E.B.: Sunt aşteptaţi aproximativ 30-40.000 de turişti pe întreg litoralul Mării Negre. Staţiunea Mamaia este cea mai bine pregătită şi trebuie să luăm măsuri, pentru ca aceşti turişti să fie în siguranţă, să nu se producă fapte antisociale.

Rep: Ce ar trebui să ştie constănţenii despre regionalizare, un subiect extrem de dezbătut în această perioadă?

E.B.: Este un subiect foarte dezbătut. Acum se fac tot felul de calcule, legate şi de împrejurarea că noul vicepreşedintele PSD pe regiunea sud-est ar fi domnul Marian Oprişan de la Vrancea. Este greu. Eu şi toţi locuitorii Constanţei sperăm ca, în mod normal, natural, această capitală de regiune să fie Constanţa, oraşul cel mai dezvoltat din punct de vedere economic şi judeţul cel mai urbanizat, cu populaţia cea mai numeroasă, cu o activitate economică mult deasupra altor judeţe care compun regiunea de sud-est.

Rep: Domnule prefect, vă rugăm să transmiteţi un mesaj constănţenilor cu ocazia sărbătorilor pascale?

E.B.: Urez locuitorilor judeţului Constanţa sărbători fericite, linişte, stabilitate, poate locuri de muncă şi, cine ştie, poate la toamnă, o creştere a nivelului de trai.

Rep: Vă mulţumim pentru interviul acordat!

E.B.: Eu vă mulţumesc.

Alexandra VASILE