Cât de speriate sunt autorităţile de la Eforie şi Mangalia de descinderile cu mascaţi

Faţă-n faţă cu reacţiunea

Aleşii locali din România împărtăşesc aceeaşi problemă: la prima oră le vin mascaţii în "vizită". Fie că vorbim de şefi ai consiliilor judeţene, fie că vorbim de primari, DNA îi "saltă" rând pe rând, în cadrul unor descinderi demne de tot breaking news-ul. De acest lucru se plâng majoritatea acestor aleşi, care l-au determinat pe preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Marian Oprişan, să lanseze următorul apel: primarii, preşedinţii de CJ, demnitarii să nu mai fie plimbaţi în cătuşe la televizor. Edilii nu invocă neapărat prejudiciul de imagine, ci, mai degrabă, tentative ale procurorilor DNA de obstrucţionare a funcţionării administraţiilor locale.

Primarul de la Eforie, Ovidiu Brăiloiu, susţine că descinderile televizate produc un impact asupra funcţionarilor şi impun o stare de tensiune printre aleşii locali: "Fiecare are vulnerabilităţile lui şi, normal, oamenii se pot simţi şi ameninţaţi. Fiecare şi le ştie pe ale lui. Acum, dacă ar fi să ne gândim cât de ameninţaţi ne simţim, nu ar mai trebui să venim la serviciu, nu? Ce să facem, acestea sunt vremurile pe care le trăim şi lucrurile trebuie să meargă înainte, nu trebuie să stea pe loc. Dar, într-adevăr, toate acţiunile astea de la televizor au un impact, mai ales asupra funcţionarilor, este adevărat. Îi văd cum încearcă să tergiverseze foarte mult lucrările, să sufle şi în iaurt, să caute nod în papură", a declarat Brăiloiu, pentru "Replica". Brăiloiu are un proiect de locuinţe, asemenea primarului Constanţei, Radu Mazăre, care a fost "săltat" tocmai din cauza neregulilor invocate de DNA la construcţia cartierului de locuinţe sociale, Henri Coandă. Dacă viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău, declara recent că proiectele ar putea fi stopate tocmai din cauza atenţiei sporite a DNA, Brăiloiu se consideră mai sigur pe poziţie. Primarul de la Eforie susţine că poate sta liniştit, întrucât proiectul său nu reprezintă o iniţiativă privată, ci este o colaborare cu Ministerul Dezvoltării: "Proiectul nu este pe modelul de la Constanţa. Sunt locuinţe făcute prin finanţare de la Ministerul Dezvoltării, nu este modelul de containere, ci blocuri normale, să zicem un fel de ANL. Vorbim de 130 de apartamente", a concluzionat Brăiloiu. Pe de altă parte, la Mangalia, lucrurile sunt mai liniştite. Pe "tarlaua" lui Cristian Radu a fost finalizat un proiect de locuinţe sociale şi se desfăşoară procedurile pentru un alt proiect asemănător. Temerile legate de DNA nu sunt împărtăşite la Mangalia, unde viceprimarul Bogdan Maganu susţine că, atâta timp cât legea este respectată, un astfel de proiect are toate şansele de reuşită. "A fost un proiect cu locuinţe şi au fost şi făcute. Mai este unul, dar, deocamdată, nu sunt începute lucrările, avem în plan să continuăm cu locuinţele sociale. Nu, nu suntem influenţaţi (de evenimentele de la Constanţa - n.r.), de ce să nu poată fi demarat? Atâta timp cât respectă reglementările în vigoare şi procedurile conform legii, nu văd care ar fi problema. Păi, ce facem acuma, nu mai facem nimic, de frica DNA?", a declarat Maganu, pentru "Replica".

Marius Florian VASILE