Cât şi ce se consumă în România, în funcţie de regiuni
Cât şi ce se consumă în România, în funcţie de regiuni
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestBilanţul Agenţia Naţională Antidrog:
Bilanţul Agenţia Naţională Antidrog:
Potrivit bilanţului Agenţiei Naţionale Antidrog, regiunea cu cel mai mare consum experimental de droguri ilicite este Bucureşti-Ilfov cu 13,9%, după care vine regiunea Sud-Est cu 6,5%, Regiunea Vest cu 4,7%, regiunea Nord-Vest cu 4,2%, regiunea Sud cu 2,8%, regiunea Centru cu 2,5%, regiunea Nord-Est cu 2,1% şi regiunea Sud-Vest cu 0,9%. Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, 4,6% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani declarând că a experimentat consumul de canabis, din care, 2%, în ultimul an, şi 1%, în ultima lună. După canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), cunoscute şi sub denumirea de „etnobotanice”. Astfel, 2% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani inclusă în eşantion a experimentat consumul de SNPP, în timp ce, doar 0,3% dintre persoanele intervievate au declarat consum de SNPP în ultimul an. În schimb, pentru acest tip de drog nu s-a înregistrat consum actual, ceea ce poate să însemne că acest model de consum a intrat într-un real declin. Urmează: ecstasy–0,9%, cocaină/ crack–0,8%, LSD şi ketamină–câte 0,4%, heroină şi amfetamine–câte 0,3%. Revenind la regiunea de Sud-Est, în ceea ce priveşte consumul de canabis, tot pe locul 2 se situează, imediat după Bucureşti – Ilfov. La fel putem spune şi în cazul etnobotanicelor, dar şi în cazul consumului experimental de cocaină, cât despre celelalte categorii de droguri, locurile fruntaşe sunt luate de alte regiuni ale ţării noastre. Ca şi concluzie a specialiştilor antidrog, România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, fiind pentru majoritatea drogurilor sub media europeană a consumului.
Liliana CHIRU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News