CATACLISM LA ÎNALTA CURTE – Cristina Tarcea s-a nenorocit. CCR desființează ICCJ și stabilește fără echivoc că toate Completurile de 5 sunt în afara legii

Cristina Tarcea

Decizie zdrobitoare a CCR care anunță sfârșitul în magistratură pentru șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție Cristina Tarcea (foto). Curtea Constituțională a României a publicat vineri, 29 noiembrie 2018, motivarea Deciziei nr. 685 pronunțate în 7 noiembrie 2018, pe care Lumea Justiției o prezintă integral, privitoare la conflictul juridic de natură constituțională sesizat de premierul Viorica Dancilă dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, ivit după ce instanța supremă a refuzat să pună în aplicare modificările la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, în legătură cu componentă Completurilor de 5 judecători.

CCR a decis: Completurile de 5 judecători sunt în afara legii

Într-o motivare care se întinde pe 120 de pagini, dintre care 34 de pagini reprezintă opinia separată (cum altfel) a judecătoarei CCR Livia Doina Stanciu și a judecătorului CCR Mircea Ștefan Minea, Curtea Constituțională formată din judecătorii Valer Dorneanu, Marian Enache, Petre Lăzăroiu, Daniel Morar, Mona Pivniceru, Maya Teodoroiu și Varga Attila a decis că prin deciziile Colegiului de conducere al Înaltei Curți, prin care s-a stabilit de la sine putere că din componentă completelor de 5 trebuie să facă parte automat șefii instanței supreme, a fost afectat dreptul la un proces echitabil al justițiabililor, dar și imparțialitatea completurilor de judecată: "Prin impunerea unor membri de drept în componentă Completurilor de 5 judecători, pe calea unor acte administrative, se pot crea presiuni latente asupra membrilor completului, constând în supunerea judecătorilor superiorilor lor judiciari sau, cel puțîn, constând într-o ezitare/ lipsa de dorința a judecătorilor de a-i contrazice pe aceștia".

ICCJ, sub imperiul nulității necondiționate

Absolut dezastruos pentru Înalta Curte, mai cu seama a judecătorilor care au asigurat conducerea instanței supreme din 2014 încoace, dată de la care ICCJ funcționează în Complete de 5 judecători cu "membri de drept" formați din președintele și vicepreședinții ICCJ, judecătorii Curții Constituționale au decis că "manieră în care sunt desemnați membrii Completurilor de 5 judecători, și anume printr-un mecanism care eludează legea, cu stabilirea unor „membri de drept” – inexistenți în corpul legii – coroborată cu refuzul de a aplică nouă lege demonstrează că, în prezent, instanța nu este compusă potrivit legii și pune în discuție independența și imparțialitatea obiectivă a acestor completuri".

Practic, CCR a stabilit că de la dată pronunțării Hotărârii nr. 3/2014 a Colegiului de conducere al ICCJ toate Completurile de 5 judecători au fost situate în afară legii, cu afectarea independenței și imparțialității acestor completuri.

În cuprinsul motivării Deciziei nr. 685 din 7 noiembrie 2018, judecătorii Curții Constituționale au decis că fără echivoc și că sancțiunea compunerii completelor "nelegale" a Completurilor de 5 judecători, adică astfel cum au existat ele din 2014 până în prezent, atrage nulitatea necondiționată și absolută a actelor îndeplinite de aceste complete.

Alina a avut dreptate

Practic, din motivarea Deciziei nr. 685 pronunțate în 7 noiembrie 2018 reiese și că judecătoarea Alina Ghica de la Curtea de Apel București a avut dreptate atunci când a suspendat efectele Hotărârii nr. 137/2018 și a blocat Completurile de 5 judecători, dat fiind că în acel moment nu fusese publicată motivarea Deciziei CCR.

Susținem această întrucât Curtea Constituțională a statuat că prezența decizie, respectiv Decizia nr. 685/2018 se va aplică "de la dată publicării sale, atât în situațiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum și în cele finalizate în măsură în care justițiabilii sunt încă în termenul de exercitare a cailor extraordinare corespunzătoare, cât și situațiilor viitoare".

Prezentăm în continuare pasajele cele mai importante din Decizia nr. 685/2018 a CCR:

"În considerarea celor de mai sus, textul art.32 din Legea nr.304/2004 reprezintă o garanție aferentă imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil. între aceste garanții se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit prin lege. Astfel, repartizarea cauzelor în mod aleatoriu, fiind o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, a fost instituită prin art.11 și art.53 din Legea nr.304/2004, cu scopul de a conferi o garanție în plus independenței funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatică [a se vedea și Decizia nr.5103 din 1 noiembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal]. Prin urmare, și în privința compunerii aleatorii a completului de judecată, hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție - de la momentul aplicării prevederilor art.32 din Legea nr.304/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.255/2013 și Legea nr.207/2018 (respectiv din 1 februarie 2014 până în prezent) - trebuiau să fie o expresie a acestei garanții și să înlăture orice posibilitate de a nu fi trași la sorți toți membrii completului, evitând, astfel, instituirea introducerii „de drept” a unui judecător cu funcție de conducere din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, că membru al Completului de 5 judecători, care, pe această cale, devine și președinte al Completului. O asemenea obligăție incumbă Înaltei Curți de Casație și Justiție în virtutea loialității pe care această trebuia să o manifeste față de principiile constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

189. Alegând o atitudine contrară celor anterior menționate, Colegiul de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție a dat prevalența aspectelor de conducere a Completului de 5 judecători, precum și altor aspecte de organizare, față de necesitatea respectării compunerii aleatorii a acestor completuri, prin tragere la sorți – că garanție a exigențelor obiective ce asigura imparțialitatea completurilor și, prin această, dreptul la un proces echitabil. În acest context, Curtea reține că, prin impunerea unor membri de drept în componentă Completurilor de 5 judecători, pe calea unor acte administrative, se pot crea presiuni latente asupra membrilor completului, constând în supunerea judecătorilor superiorilor lor judiciari sau, cel puțîn, constând într-o ezitare/ lipsa de dorința a judecătorilor de a-i contrazice pe aceștia [a se vedea, cu privire la acest parametru de analiză, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 decembrie 2009, pronunțată în cauza Parlov-Tkalčić împotriva Croației, par.91].

190. Totodată, Curtea reține că preluarea de către Colegiul de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție a unei atribuțiuni ce vizează ideea de iuris dictio a transformat această entitate administrativă într-una jurisdicțională, din moment ce Colegiul de conducere a decis legală compunere a instanței, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil, în componentă să esențială ce privește imparțialitatea completului de judecată.

191. Nu în ultimul rând, trebuie menționat că folosirea noțiunii de tribunal stabilit prin lege, o altă condiție ce se subsumează dreptului la un proces echitabil, pe lângă caracterul independent și imparțial al acesteia, este de natură a asigura că organizarea judiciară într-o societate democratică nu depinde de bunul plac al executivului și că ea este reglementată printr-o lege adoptată de Parlament. Nici în statele unde dreptul este codificat, organizarea sistemului judiciar nu poate fi lăsată la discreția autorităților judiciare, fără că acest lucru să însemne că instanțele nu ar avea o anumită marja în interpretarea legislației naționale relevante. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, în principiu, o încălcare de care o instanța a prevederilor legale naționale referitoare la stabilirea și competență organelor judiciare este contrară art.6 par.1 din Convenție [a se vedea, Hotărârea din 5 octombrie 2010, pronunțată în cauza DMD GROUP, A.S. împotriva Slovaciei, par.60 și 61].

192. Prin urmare, manieră în care sunt desemnați membrii Completurilor de 5 judecători, și anume printr-un mecanism care eludează legea, cu stabilirea unor „membri de drept” – inexistenți în corpul legii – coroborată cu refuzul de a aplică nouă lege demonstrează că, în prezent, instanța nu este compusă potrivit legii și pune în discuție independența și imparțialitatea obiectivă a acestor completuri.

193. Curtea constată că, în acest mod, a fost încălcat art.21 alin.(3) din Constituție, prin prisma exigențelor de independența și imparțialitate obiectivă care trebuie să caracterizeze orice instanța judecătorească. Totodată, Curtea reține că instanța judecătorească nu poate fi calificată că fiind prevăzută de lege în compunerea realizată pe cale interpretativă și, prin urmare, se încalcă și această garanție a dreptului la un proces echitabil, respectiv instanța prevăzută de lege.

(4) Efectele deciziei Curții Constituționale și conduită constituțională de urmat

194. Odată constatat un conflict juridic de natură constituțională, Curtea Constituțională, în virtutea dispozițiilor art.142 alin.(1) din Constituție, potrivit cărora «este garantul supremației Constituției», are obligăția să soluționeze conflictul, arătând conduită în acord cu prevederile constituționale la care autoritățile publice trebuie să se conformeze. În acest sens, Curtea are în vedere prevederile art.1 alin.(3), (4) și (5) din Constituție, în conformitate cu care România este stat de drept, organizat potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească, stat în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, iar colaborarea între autoritățile/instituțiile statului se fundamentează pe principiul colaborării loiale și al respectului reciproc [Decizia nr.838/2009, Decizia nr.460 din 13 noiembrie 2013, Decizia nr.261 din 8 aprilie 2015, paragraful 49, Decizia nr.68 din 27 februarie 2017, paragraful 123, sau Decizia nr.611 din 3 octombrie 2017, paragraful 139]. Una dintre condițiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român o constituie bună funcționare a autorităților publice, cu respectarea principiilor separației și echilibrului puterilor, fără blocaje instituționale [Decizia nr.460 din 13 noiembrie 2013, Decizia nr.261 din 8 aprilie 2015, paragraful 49, sau Decizia nr.68 din 27 februarie 2017, paragraful 123]. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constituție nu conferă Curții Constituționale atribuția de a constată doar existența conflictelor juridice de natură constituțională, ci pe aceea de a soluționa aceste conflicte. Prin urmare, în exercitarea atributiei sale, Curtea aplică o procedura în două trepte, și anume analiză existenței conflictului juridic de natură constituțională și, în măsură unui răspuns afirmativ, indicarea conduitei de urmat de către autoritățile publice implicate în conflict [Decizia nr.358 din 30 mai 2018, par.120].

195. Curtea constată că pot fi identificate, în principal, două categorii de cauze la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, după cum vor fi redate mai jos.

196. Prima categorie de cauze este reprezentată de cele aflate deja pe rolul Completurilor de 5 judecători, cu privire la care Curtea nu a fost sesizată, dar constată că este necesară o abordare unitară și coerentă a tuturor aspectelor procedurale existente. Cu privire la acestea, Curtea constată că 4 membri ai Completurilor de 5 judecători (precum și toți membrii supleanți) au fost desemnați aleatoriu, prin tragere la sorți, în timp ce cel de-al cincilea nu a fost desemnat aleatoriu, ci, prin hotărâri succesive ale colegiului de conducere din 2014 până în prezent, acesta a fost introdus că membru de drept al completului, pe care l-a și prezidat. În raport cu aceste aspecte, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului obligă la luarea în considerare a principiului continuității completului de judecată, prin prisma exigențelor regulii nemijlocirii ce decurge din art.6 par.1 din Convenție [a se vedea Hotărârea din 5 februarie 2014, pronunțată în cauza Cutean împotriva României, par.60, 61, sau Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în cauza Cerovšek și Božičnik împotriva Sloveniei, par.43], însă ea nu poate fi privită distinct de obligația legală de a asigura compunerea aleatorie a respectivului complet de judecată, astfel încât, țînând cont de aceste două principii/ reguli care se aplică împreună, Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorți a tuturor celor cinci membri ai acestora și nu numai a locului celui considerat că fiind membru de drept. De asemenea, tragerea la sorți se va realiza dintre toți judecătorii în funcție ai secției/ secțiilor respective. În egală măsură, dată fiind conduită sancționabilă sub aspect constituțional a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanții cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcționare a Completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, în baza prerogativelor sale constituționale și legale [art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, precum și art.1 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii], obligația de a identifica soluțiile la nivel de principiu cu privire la legală compunere completurilor de judecată și de a asigura punerea lor în aplicare.

197. A două categorie de cauze este reprezentată de cele viitoare, cu privire la care Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a asigura, de asemenea, compunerea aleatorie integrală a completurilor. Această trebuie realizată, în privința completurilor din materie penală, dintre toți judecătorii în funcție ai secției/ secțiilor respective, întrucât legea nu face nici o distincție în acest sens. Nici un act administrativ nu poate înlătura sau limita acțiunea legii, această trebuind a fi interpretată și aplicată în deplină concordanță cu conținutul sau normativ. Totodată, pentru a nu există nici o urmă de îndoială cu privire la independența/ imparțialitatea obiectivă a acestor completuri și pentru a nu se afecta imaginea și credibilitatea instanței supreme, organizarea tragerii la sorți trebuie să fie, în integralitatea să, neutră, publică, transparență, astfel încât să fie prevenite și înlăturate orice suspiciuni care vizează corectă desfășurare a procedurii.

198. Întrucât atât în materie penală, cât și extrapenala, sancțiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiționată și, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet, și țînând cont de faptul că deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art.147 alin.(4) din Constituție, Curtea reține că prezența decizie se aplică de la dată publicării sale, atât situațiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum și în cele finalizate în măsură în care justițiabilii sunt încă în termenul de exercitare a cailor de atac extraordinare corespunzătoare, cât și situațiilor viitoare.

199. Având în vedere considerentele expuse, dispozițiile art.146 lit.e) din Constituție, precum și prevederile art.11 alin.(1) lit.A.e), ale art.34 și 35 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Admite sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr.255/2013".

sursa: luju.ro