REPLICA ONLINE CONSTANTA

11.1° Constanța Mar., 23 Apr. 2024
Anul XX Nr. 6708
11.1° Constanța Marți, 23 Aprilie 2024 Anul XX Nr. 6708
 

Câte ceva despre constănţenii care au prins posturi de parlamentari din pomana legii

Câte ceva despre constănţenii care au prins posturi de parlamentari din pomana legii

Replica API 11 decembrie 2012 | 00:00 145

Judeţul Constanţa are 14 colegii, dar "dă" în Parlament 20 de oameni - VEZI LISTA

Judeţul Constanţa are 14 colegii, dar "dă" în Parlament 20 de oameni - VEZI LISTA

Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale de la alegerile parlamentare din data de 9 decembrie. Prezenţa la urne a fost, la nivel de ţară, de 41,76%, USL câştigând 60% din voturi, iar ARD - 16%. La Camera Deputaţilor, USL a obţinut 58,63% dintre voturi, ARD - 16,50%, PP-DD - 13,99%, UDMR - 5,13%. La Senat, USL a contabilizat 60,10% din voturi, ARD - 16,70% , PP-DD - 14,65%, UDMR - 5,23%.

De asemenea, de precizat că toţi cei 18 candidaţi din partea organizaţiilor minorităţilor naţionale au obţinut numărul de voturi necesar pentru un loc în Camera Deputaţilor. În plus, prin redistribuire, în Parlament ajung şi alţi 80 de reprezentanţi ai partidelor politice, în afară de cei "de drept", care şi-au adjudecat colegiile cu peste 50% din voturi. În total, vom avea 588 de parlamentari.

La nivelul judeţului Constanţa, toate cele 14 colegii au fost câştigate de USL, în Parlament intrând, de drept, următorii:

- Senat 1 Puiu Haşotti - USL - 68,61%, Senat 2 - Nicolae Moga, USL - 63,75%, Senat 3 - Alexandru Mazăre - USL - 66,78%, Senat 4 - Mircea Banias - USL - 58,75%;

- Camera Deputaţilor, Colegiul 1 - Gheorghe Dragomir, USL - 66,43%, Camera Deputaţilor, Colegiul uninominal 2 - Mihai Lupu, USL - 64,53%, Camera Deputaţilor, Colegiul 3 - Cristina Dumitrache, USL - 60,53%,Camera Deputaţilor, Colegiul 4 - Radu Babuş, USL - 60,65%, Camera Deputaţilor, Colegiul 5 - Victor Manea, USL - 56,43%, Camera Deputaţilor, Colegiul 6 - Eduard Martin, USL - 61,58%, Camera Deputaţilor, Colegiul 7 - Mircea Titus Dobre, USL - 63,34%, Camera Deputaţilor, Colegiul 8 - Manuela Mitrea, USL - 63,67%, Camera Deputaţilor, Colegiul 9 - Remus Cernea, USL - 57,23%, Camera Deputaţilor, Colegiul 10 - Mădălin Voicu, USL - 57,71%.

În afară de aceşti 14 aleşi, judeţul Constanţa mai trimite în Parlamentul României încă 6 reprezentanţi (de la ARD şi PP-DD), graţie actualei legi electorale. Aşadar, prin redistribuire, mai prind locuri în Parlament următorii: Christian Gigi Chiru, ARD - 24,13% (Colegiul 4 Senat), Marian Vasiliev, PP-DD - 20,19% (Colegiul 2 Senat), Dănuţ Culeţu, ARD - 24,05% (Camera Deputaţilor, Colegiul 9), Mihai Tararache, PP-DD - 22,81% (Camera Deputaţilor, Colegiul 1), Andrei Condurăţeanu, PP-DD - 24,11% (Camera Deputaţilor, Colegiul 3) şi Florin Gheorghe, ARD - 21,79% (Camera Deputaţilor, Colegiul 10).

În afară de Dănuţ Culeţu, care a făcut deja declaraţii cu privire la redistribuire, ceilalţi reprezentaţi ai ARD care prind loc în Parlament nu au dorit, momentan, să facă declaraţii. De la PP-DD, Marian Vasiliev a confirmat că a "câştigat" la redistribuire, iar Mihai Tararache a declarat: "Cele 6.120 de voturi obţinute mă responsabilizează şi mă fac să accept mandatul, chiar dacă este alocat prin redistribuire".

Iată însă şi câteva date despre cei care devin senatori şi deputaţi "la mila" legii:

- Christian Gigi Chiru (ARD) - este preşedintele PDL Constanţa, însă nu a făcut parte dintotdeauna din acest partid, având, pentru o perioadă, o "aventură" cu o altă formaţiune politică. Are o situaţie materială de invidiat, o fundaţie care îi poartă numele, îi plac maşinile Porsche, dar deţine şi o Dacia Duster. Are 4 copii, unul dintre ei fiind năşit de un afacerist de Top Forbes. Tot despre Chiru mai adăugăm faptul că este fratele primarului PSD din comuna Lumina, judeţul Constanţa, Dumitru Chiru.

- Marian Vasiliev (PP-DD) - a fost primar al localităţii Basarabi (Murfatlar) în perioada 1996-2000, fiind la acea dată cel mai tânăr primar din ţară. Este căsătorit, are două fete şi a fost doi ani de zile director al Crucii Roşii. Din această perioadă i se trag şi reproşuri cum că ar fi folosit fondurile Crucii Roşii în scop personal.

- Dănuţ Culeţu (ARD) - în prezent este preşedintele Forţei Civice Constanţa, dar mulţi ani a fost membru al PNL, partid care, de altfel, l-a şi susţinut să deţină funcţia de prefect în perioada 2005-2009. A candidat pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei municipale a PNL Constanţa (pe care a mai deţinut-o şi în perioada 1991- 1993), a pierdut, moment în care s-a retras din acest partid. Este economist.

- Mihai Tararache (PP-DD) - a fost membru al PDL Constanţa până la campania pentru alegerile parlamentare. Nu s-a regăsit pe lista de propuneri ale PDL pentru o candidatură - zice că nici nu a solicitat aşa ceva -, în schimb s-a refugiat în braţele PP-DD, fiind susţinut în acest sens şi de tatăl său, Hristu Tararache, fost consilier judeţean PDL (!) în perioada 2011-2012, dar şi ca urmare a propunerii Uniunii Ecologiste din România. În timpul liber, Tararache s-a ocupat, alături de fratele său, de afacerile tatălui (o terasă în Mamaia, o alimentară în Mamaia etc.).

- Andrei Condurăţeanu (PP-DD) - este de meserie jurist, iar în 2008-2009 a lucrat în Ministerul Muncii, în 2009 a devenit expert parlamentar al Comisiei pentru politici economice, reformă şi privatizare din Parlament. Condurăţeanu a fost membru PSD în perioada în care a lucrat în Ministerul Muncii, iar din 25 octombrie anul acesta a devenit membru PP-DD, pentru a putea candida.

- Florin Gheorghe (ARD) - este în momentul de faţă consilier local municipal. Consilier municipal a fost şi în mandatul 2004-2008, perioadă zbuciumată în PDL Constanţa, Gheorghe fiind chiar exclus din partid şi reprimit aşa cum numai în cadrul acestei formaţiuni politice se poate întâmpla. Atunci când a fost exclus, lui Gheorghe i s-a reproşat apropierea de PSD şi echipa Radu Mazăre. Ce-i drept, Gheorghe nu a făcut niciodată opoziţie în Consiliul Local Municipal Constanţa, votând "cu ambele mâini" orice proiect iniţiat de primar.

A.A.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
471728292640
5/49
9192143025
joker
26141111218