CCR va dezbate sesizarea guvernului privind moţiunea de cenzură după congresul PNL

Curtea Constituţională (CCR) va dezbate sesizarea Guvernului privind moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR abia după congresul PNL din 25 septembrie, au declarat pentru news.ro surse din cadrul Curţii, citează stiripesurse.ro.

Potrivit acestora, motivul împingerii dezbaterii acestei speţe până după congresul PNL este că CCR nu vrea să intervină în conflictul dintre partidele de pe scena politică.

Anunţul oficial privind data dezbaterii sesizării depuse de Guvern urmează să fie făcut, cel mai probabil, miercuri, după expirarea termenului de transmitere a punctelor de vedere din partea părţilor implicate.

Sesizarea Curţii Constituţionale cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Guvern generat în urma depunerii moţiunii de cenzură de către USR PLUS şi AUR a fost făcută de premier tocmai cu scopul de a amâna dezbaterea şi votarea acestei moţiuni până după congresul PNL din 25 septembrie, când Florin Cîţu îl contracandidează pe Ludovic Orban la şefia partidului.

Invocând această sesizare către CCR, liberalii au reuşit până acum să blocheze dezbaterea şi votul moţiunii, ei fiind sprijiniţi în acest demers de către PSD.

Guvernul a solicitat miercurea trecută Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură USR PLUS - AUR, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului.

În documentul semnat de premier, Ludovic Orban este acuzat că a încălcat prevederile constituţionale pentru că nu a comunicat Guvernului moţiunea în ziua în care a fost depusă şi pentru că ulterior a comunicat o moţiune ”iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide”.

Documentul face referire la ”comportamentul neconstituţional şi neloial al Parlamentului prin Preşedintele Camerei Deputaţilor”.