Ce beneficii au îmbrățișările?

Îmbrățișările cu persoanele dragi din viața noastră au multe beneficii pentru sănătatea mentală, ba chiar și pentru cea fizică.

Sursă foto: Shutterstock

În perioadele în care suntem nevoiți să stăm departe de persoanele dragi din viața noastră, ne este dor nu numai de conversații, ci și de îmbrățișări. Abia când nu mai poți să-ți îmbrățișezi familia și prietenii, cum s-a întâmplat de exemplu în timpul restricțiilor din actuala pandemie, în care s-a recomandat evitarea contactelor fizice, îți dai seama cât de importantă este atingerea socială pentru multe aspecte ale sănătății noastre - inclusiv pentru sănătatea mentală, scrie doc.ro.

Beneficiile îmbrățișărilor nu trebuie neglijate

Oamenii de știință spun că îmbrățișările nu numai că îmbunătățesc starea de spirit pe loc și ne conectează cu persoanele dragi, ci au și alte beneficii pentru sănătate. Motivul pentru care îmbrățișările sunt atât de plăcute are legătură cu simțul tactil. Acesta este un simț extrem de important care ne permite nu doar să explorăm fizic lumea din jurul nostru, ci și să comunicăm cu ceilalți prin crearea și menținerea legăturilor sociale.

Atingerea este formată din două sisteme distincte. Primul este „atingerea rapidă”, un sistem de nervi care ne permite să detectăm rapid contactul (de exemplu, dacă o muscă ți-a aterizat pe nas sau dacă ai atins ceva fierbinte cu mâna). Al doilea sistem este „atingerea lentă”. Aceasta se referă la o populație de nervi descoperiți recent, care procesează sensul emoțional al atingerii.

Aceștia au evoluat în mod esențial pentru a fi „nervi de îmbrățișare” și sunt de obicei activați de un tip foarte specific de stimulare: o atingere blândă, la temperatura pielii, adică tipul unei îmbrățișări sau alintări. Acești nervi reprezintă etapa de intrare neuronală în semnalizarea aspectelor plăcute ale interacțiunilor tactile sociale, cum ar fi îmbrățișarea și atingerea.

Atingerea este primul simț care începe să lucreze în uter (în jur de săptămâna 14 de sarcină). Din momentul în care ne naștem, mângâierea blândă a părinților și a altor apropiați are multiple beneficii pentru sănătate, cum ar fi scăderea ritmului cardiac și promovarea creșterii conexiunilor celulare ale creierului.

Când cineva drag ne îmbrățișează, stimularea acelor nervi din piele trimite semnale, prin măduva spinării, către rețelele de procesare a emoțiilor creierului. Acest lucru induce o cascadă de semnale neurochimice, care au dovedit beneficii pentru sănătate. Unele dintre substanțele neurochimice includ hormonul oxitocină, care joacă un rol important în legătura socială, încetinește ritmul cardiac și reduce nivelul de stres și anxietate. Eliberarea endorfinelor în căile de recompensă ale creierului susține sentimentele imediate de plăcere și bunăstare derivate dintr-o îmbrățișare sau o mângâiere.

Îmbrățișările au un efect atât de relaxant și calmant, încât ne ajută și în alte moduri

Ne îmbunătățesc somnul

De la beneficiile dormitului împreună cu sugarii până la dormitul alături de partenerul de viață, este cunoscut faptul că atingerea blândă ne reglează somnul, deoarece scade nivelul hormonului cortizol. Cortizolul este un regulator cheie al ciclului nostru somn-veghe, dar crește și atunci când suntem stresați. Așadar, nu este de mirare că nivelurile ridicate de stres pot întârzia somnul și pot provoca tipare de somn fragmentate sau insomnie.

Reduc reactivitatea la stres

Dincolo de sentimentele liniștitoare și plăcute imediate oferite de o îmbrățișare, această atingere socială are, de asemenea, beneficii pe termen mai lung pentru sănătatea noastră, făcându-ne mai puțin reactivi la stres și consolidându-ne rezistența în fața acestei emoții.

Îmbrățișarea bebelușului și a copilului în perioadele timpurii de dezvoltare produce niveluri mai ridicate de receptori de oxitocină și niveluri mai scăzute de cortizol în regiunile creierului, care sunt vitale pentru reglarea emoțiilor. Sugarii și copiii mici care sunt îmbrățișați des tind să fie mai puțin reactivi la factorii de stres când cresc și să prezinte niveluri mai scăzute de anxietate.

Sporesc starea de bine

Pe tot parcursul vieții noastre, atingerea socială ne leagă și ne ajută să ne menținem relațiile cu cei dragi. După cum spuneam, acest lucru se datorează faptului că în timpul unei îmbrățițări se eliberează endorfine, ceea ce ne face să vedem îmbrățișările și atingerea ca fiind satisfăcătoare. Atingerea oferă „lipiciul” care ne ține împreună, sprijinind bunăstarea noastră fizică și emoțională.

Este important ca îmbrățișarea să fie dorită de ambele persoane pentru ca beneficiile să fie valabile pentru amândouă. Dacă o persoană nu dorește să fie îmbrățișată într-un anumit moment, nu trebuie insistat pe acest aspect, deoarece atingerea forțată îi va face mai mult rău decât bine (de exemplu, un copil poate avea momente de supărare în care nu dorește să fie îmbrățișat, iar dacă exprimă acest lucru, trebuie respectat).

Cercetătorii spun că nu doar oamenii contează când e vorba de îmbrățișări: chiar și îmbrățișarea sau mângâierea animalului de companie poate avea beneficii asupra sănătății și stării de bine: nivelurile de oxitocină cresc atât la animalul de companie, cât și la proprietar.

Ar putea ajuta la combaterea infecțiilor

Prin reglarea hormonilor, inclusiv oxitocina și cortizolul, strângerea mâinilor unei persoane dragi sau îmbrățișarea pot influența și răspunsul imunitar al corpului. În timp ce nivelurile ridicate de stres și anxietate pot suprima capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, relațiile strânse între persoanele apropiate ajută sistemul imunitar să fie mai puternic.

Cercetările sugerează chiar că strângerea mâinii unei persoane bolnave la pat sau o îmbrățișare oferită acesteia îi poate aduce alinare. Prin monitorizarea frecvenței îmbrățișării la peste 400 de adulți care au fost expuși apoi la un virus obișnuit de răceală, cercetătorii au descoperit că persoanele care s-au îmbrățișat mai des au avut un risc mai mic să răcească sau chiar dacă au răcit, au avut simptome mai ușoare.

Deși în anumite perioade este important să fim atenți la siguranța personală (de exemplu, să evităm contactul strâns cu persoane care manifestă simptomele unei infecții virale - tuse, strănut, rinoree), este la fel de important să nu renunțăm la îmbrățișări pentru totdeauna.

Izolarea socială și singurătatea sunt factori de risc recunoscuți pentru decesul prematur și pentru dezvoltarea demenței, iar unele cercetări investighează dacă lipsa de îmbrățișări sau de alte atingeri sociale (strânsul mâinii, o bătaie pe umăr etc.) ar putea fi chiar o cauză a acestor probleme. Trebuie reținut că atingerea socială, acceptată reciproc, este un instinct benefic pentru sănătatea noastră mentală și fizică.