Ce este halitoza sau respirația urât mirositoare. Tratament și prevenție

Respirația urât mirositoare - sau halitoza în termeni medicali - este un simptom des întâlnit în cazul igieniei orale precare, a ingerării anumitor alimente sau băuturi ori ca urmare a consumului de tutun. De asemenea, halitoza poate fi și un simptom al unor afecțiuni medicale, mai ales dacă este însoțită de alte simptome precum sângerări gingivale, durere în gât ori leziuni care conțin puroi, scrie doc.ro.

Cauzele respirației urât mirositoare

În majoritatea cazurilor, respirația neplăcută apare din cauza lipsei periajului dentar zilnic, care determină dezvoltarea bacteriilor din particule rămase la nivelul gurii, limbii și în spațiile dintre dinți. Consumul de ceapă ori de usturoi este, de asemenea, o cauză frecventă a respirației urât mirositoare, la fel și consumul de alcool, cafea, mestecatul tutunului sau fumatul ori consumul redus de apă.

Alte posibile cauze ale respirației urât mirositoare sunt:

Cariile și abcesele dentare;

Bolile gingivale;

Gura uscată (xerostomia);

Infecții la nivelul gâtului, sinusurilor sau plămânilor;

Anumite medicamente (injecțiile cu insulină);

Vitaminele din suplimente;

Prezența unui corp străin în cavitatea nazală (mai ales în rândul copiilor).

Pe lângă cauzele enumerate anterior, există o serie de afecțiuni medicale care pot fi cauza halitozei. Acestea sunt:

- cetoacidoza diabetică (respirație cu miros fructat) - o afecțiune gravă care necesită îngrijire medicală de urgență

- insuficiența hepatică sau renală (respirație cu miros de amoniac sau de pește)

- refluxul gastroesofagian

- ocluzia intestinală (respirație cu miros de fecale)

- ozena (rinită atrofică) - o boală care se dezvoltă ca urmare a unor infecții persistente la nivelul mucoasei nazale

- diverticulul Zencker - o afecțiune rară, care se prezintă sub forma unei „pungi” suplimentare, situată în zona gâtului, în care se pot aduna alimentele.

Simptome care pot însoți halitoza

Pe lângă mirosul respingător al respirației, persoana afectată mai poate prezenta câteva simptome mai mult sau mai puțin periculoase, în funcție de cauza care a determinat instalarea halitozei. Aceste simptome pot consta în: sângerări gingivale, sensibilitate gingivală, retracție gingivală, un aspect roșu sau închis la culoare al gingiilor, leziuni care conțin puroi, roșeață apărută pe partea laterală a feței sau în regiunea superioară a gâtului, dureri în gât, umflarea gingiilor, febră, cefalee, scurgeri nazale, nas înfundat sau rinoree (nas care curge), durere, sensibilitate, tumefacție sau presiune la nivelul obrajilor, nasului, frunții sau în jurul ochilor, balonare și gaze intestinale, arsuri gastrice, indigestie, stări de greață și vărsături, urinări frecvente, piele uscată sau roșie, senzație persistentă de sete sau de gură foarte uscată.

Vizita la medic și analizele recomandate

Diagnosticul de halitoză se stabilește pe baza examinării clinice a cavității orale și a cavității nazale, precum și în urma unor teste de rutină cum ar fi controlul stomatologic (pentru depistarea cariilor dentare și a bolilor gingivale) sau prelevarea exsudatului faringian (pentru detectarea bacteriilor care pot fi de vină pentru respirația urât mirositoare).

În cazul în care medicul suspectează existența unei afecțiuni mai grave, cum ar fi diabetul sau insuficiența renală, acesta poate solicita analize de sânge mai complexe. De asemenea, mai poate fi necesară o endoscopie a esofagului, stomacului și duodenului sau o radiografie abdominală sau pulmonară (în cazul în care sunt suspectate afecțiuni ale plămânilor sau ale stomacului).

Cum se tratează respirația urât mirositoare

În multe situații, respirația urât mirositoare poate fi „tratată” prin periaj dentar zilnic și intervenții stomatologice pentru îndepărtarea abceselor și a cariilor dentare sau a plăcii bacteriene. Pastele de dinți antibacteriene și apa de gură sunt soluții frecvent recomandate de medicii stomatologi pentru eliminarea bacteriilor care cauzează respirația urât mirositoare. De asemenea, se pot recomanda și spălături cu apă în care s-a dizolvat o linguriță de bicarbonat de sodiu, pentru alcalinizarea mediului bucal și profilaxia unor infecții fungice.

În cazul în care halitoza este un simptom al unei afecțiuni medicale, medicul va trata în primul rând cauza care a dus la apariția respirației urât mirositoare, respectiv boala.

Cum se poate preveni apariția halitozei

Pentru a reduce riscul de halitoză, dinții trebuie periați de cel puțin două ori pe zi, dimineața și seara. În afară de periaj, sunt indicate utilizarea apei de gură, evitarea fumatului, consumul mare de alcool și alimentele precum ceapă, usturoi și alte condimente. De asemenea, bea cel puțin 2 litri de apă zilnic, consumă fibre (pentru a evita constipația) și mergi la dentist măcar o dată la 6 luni.