Ce este keratoza actinică și cum arată?

Keratoza actinică, denumită și keratoza solară, este o porțiune a pielii care are aspect deshidratat și textură solzoasă, aspră. Aceasta apare în urmă expunerii îndelungate la soare și este considerată o formațiune precanceroasă, scrie doc.ro

Keratoza actinică, cel mai comun tip de leziune precanceroasă, apare pe zonele cele mai expuse radiațiilor solare sau emanate de lampa cu UV din solar. În cazuri mai rare, chiar și expunerea îndelungată la radiații X poate cauza keratoza actinică. Lăsată netratată, această afecțiune poate evolua în carcinom scuamocelular, cea mai comună formă a cancerului de piele.

Locurile în care frecvent keratoza actinică sunt acelea expuse radiațiilor solare, și anume fața, scalpul, urechile, umerii sau brațele. În primă fază, keratoza actinică apare sub forma unor leziuni foarte mici, care sunt detectate, mai degrabă, prin palpare. Prevenirea keratozei actinice se poate face strict cu ajutorul cremelor cu factor de protecție solare.

Din ce cauze apare keratoza actinică?

Keratoza actinică este o afecțiune cauzată de radiațiile ultraviolete. Persoanele predispuse la apariția keratozei actinice sunt cele cu pielea foarte albă și cu pistrui, cu păr blond sau roșcat natural, cu ochii deschiși la culoare. De asemenea, un risc mai mare de a face keratoză actinică îl au persoanele de peste 40 de ani care stau mult în soare și cele cu un sistem imunitar slăbit.

Ce simptome prezintă o persoană cu keratoză actinică?

Multe persoane care dezvoltă această afecțiune nu observă schimbări la nivelul pielii, afecțiunea nemanifestandu-se prin semne evidente. Simptomele, atunci când apar, sunt următoarele:

Piele aspră, solzoasă și întărită într-o anumită zonă, de culoare albă sau galbenă

Mâncărimi sau arsuri în acea zonă cu piele aspră

Simptomele pot apărea și apoi pot dispărea ca și cum nu ar fi existat. Keratoza actinică poate să dispară și să reapară după expunerea prelungită la soare. Imediat ce observi aceste semne, chiar dacă au tendința de a dispărea uneori, e recomandat să mergi la medicul dermatolog pentru o consultație.

Ce complicații poate avea keratoza actinică?

Keratoza actinică predispune la carcinom cu celule scuamoase. Este rar ca o keratoză actinică solitară să evolueze către acest tip de cancer, dar riscul apariției bolii crește la pacienții cu mai mult de 10 episoade de keratoză actinică. Deoarece sunt afectate de soare, persoanele cu keratoze actinice sunt, de asemenea, expuse riscului de a dezvolta cheilită actinică, carcinom bazocelular, melanom și forme rare de cancer de piele, cum ar fi carcinomul cu celule Merkel.

Ce opțiuni de tratament există pentru keratoza actinică?

Dermatologul depistează keratoza actinică în urma examinării atente a pielii. Dacă este necesar, medicul va face o biopsie, recoltând o bucată de țesut pentru a o trimite la laborator. Scopul tratamentului pentru keratoza actinică este acela de a elimina aceste leziuni ale pielii.

Este posibil ca keratozele plate asimptomatice să nu necesite tratament activ, dar trebuie ținute sub observație. Cele extinse, îngroșate sau cu ulcerații trebuie tratate agresiv. Electrocauterizarea, crioterapia și terapia fotodinamică sunt câteva metode folosite de medicii dermatologi pentru tratarea keratozei actinice. Și medicamentele cu aplicare locală pot fi folosite pentru tratarea acestei afecțiuni.

Unele persoane au doar câteva leziuni cauzate de keratoza actinică, iar acestea, de regulă, se vindecă în scurt timp de la începerea tratamentului. Netratată, keratoza actinică poate duce la apariția carcinomului scuamocelular, însă majoritatea cazurilor de cancer de piele depistate în faza incipientă sunt tratate cu succes.

Tratamente fizice pentru keratoza actinică

Tratamentele fizice sunt folosite pentru a distruge keratozele care sunt în general simptomatice sau au o suprafață solzoasă groasă. Leziunile pot reapărea în timp, caz în care vor fi tratate în alt mod.

Crioterapie folosind azot lichid

Este necesar un spray cu azot lichid pentru a asigura profunzimea și durata înghețării. Aceasta variază în funcție de locația leziunii, lățimea și grosimea acesteia. Vindecarea poate dura între 5 și 10 zile pe față, 3-4 săptămâni pe mâini și 6 săptămâni sau mai mult pe picioare. Crioterapia pentru o keratoză actinică superficială nu lasă de obicei nicio urmă, dar perioadele mai lungi de înghețare duc la hipopigmentare sau cicatrice.

Radere, chiuretaj si electrocauterizare

Raderea, chiuretajul (răzuirea cu un instrument ascuțit) și electrocauterizarea (arderea) pot fi necesare pentru a îndepărta un corn cutanat sau keratoza actinică hipertrofică. Vindecarea rănii durează câteva săptămâni sau mai mult, în funcție de locul de pe corp unde a fost prezentă keratoza. Un specimen este trimis apoi la examenul anatomopatologic.

Excizie

Excizia asigură eliminarea completă a keratozei actinice, situație care trebuie confirmată de anatomopatologie. Rana este apoi cusută. Suturile sunt îndepărtate după câteva zile, timpul depinzând de mărimea și locația leziunii. Această procedură lasă o cicatrice permanentă.

Alte tratamente

Anumite creme sunt folosite pentru a trata zonele afectate de soare și keratoza actinică plată, uneori după efectuarea tratamentelor fizice. Acestea sunt cele mai eficiente pe pielea feței. Pretratarea cu keratolitice (cum ar fi crema de uree, unguent cu acid salicilic sau retinoid topic) și curățarea temeinică a pielii îmbunătățesc ratele de răspuns.

Rezultatele sunt variabile, și poate fi necesar ca tratamentul să se repete din când în când. Cu excepția gelului cu diclofenac, tratamentele cu creme au ca rezultat reacții inflamatorii locale, cum ar fi roșeață, vezicule și disconfort pentru o perioadă de timp diferită.

Diclofenacul este utilizat mai des ca medicament antiinflamator. Gelul, aplicat de două ori pe zi timp de 3 luni, este destul de bine tolerat în tratamentul keratozelor actinice, dar mai puțin eficient decât celelalte opțiuni enumerate.

5-Fluorouracilul este un agent citotoxic. Crema se aplică o dată sau de două ori pe zi timp de două până la 8 săptămâni și este uneori combinată cu acid salicilic. Efectul său poate fi îmbunătățit de un unguent cu calcipotriol.

Crema cu imiquimod, care modifică răspunsul imunitar, se aplică de 2 sau 3 ori pe săptămână timp de 4 până la 16 săptămâni.

Terapia fotodinamică presupune aplicarea unui fotosensibilizator (o substanță cum ar fi acidul metil aminolevulinic) în zona afectată înainte de a o expune la o sursă de lumină vizibilă.

Gelul de ingenol mebutat este eficient după numai 2-3 aplicații.

După vindecarea keratozei actinice, medicul va face recomandări cu privire la controalele medicale regulate. Unii pacienții vor fi chemați o dată la 8 săptămâni, în timp ce altora li se recomandă controale la un interval de 12 săptămâni. În cazurile cele mai blânde, medicul recomandă un control de rutină la 6 luni sau poate chiar la 12 luni.