Ce este și cum putem combate anxietatea

Anxietatea este răspunsul firesc al corpului uman la stres. Totodată, este un sentiment de teamă și angoasă cu privire la ce va urmă și poate fi resimțit în nenumărate ocazii – prima zi de școală, prezentarea la un interviu de angajare sau ținerea unui discurs pot genera frică și nervozitate multor persoane.

Dar dacă sentimentele de anxietate sunt extreme, țin mai mult de șase luni sau afectează calitatea vieții, ar putea fi vorba de tulburări anxioase, scrie doc.ro.

Tulburarea anxioasă poate afecta pe oricine, la orice vârstă, și este cea mai frecvența formă de tulburare emoțională. Dacă suferi de tulburare anxioasă, poți fi în același timp și deprimat. Se întâmplă deseori că persoanele care suferă de tulburare anxioasă să consume alcool în exces sau să facă abuz de droguri pentru a se simți mai bine, însă acest lucru le asigura o ușurare a simptomelor doar pe termen scurt.

Simptomele anxietății

Anxietatea este foarte greu de descris. Te-ai putea simți că și cum ai stă într-o clădire care se prăbușește cu nimic altceva decât o umbrela care să te protejeze sau că și cum te-ai învârti într-un carusel cu o viteză de 100 km/h și nu poți face nimic pentru a-l încetini. Ai putea să simți “fluturași” în stomac sau că inima ta o ia razna. Poți avea coșmaruri, atacuri de panică sau gânduri ori amintiri dureroase pe care nu le poți reprima. De asemenea, poți avea un sentiment generalizat de frică și îngrijorare, să îți imaginezi că vor avea loc lucruri îngrozitoare cu ține sau cei dragi, pe care nu le poți opri, ori îți poate fi teamă de un anume loc sau eveniment.

Anxietate cauze

De multe ori, "moștenim" anxietatea de la părinți sau bunici, dar nu neapărat pentru că am fost crescuți de mici de câte o mămică mai grijulie și prăpăstioasă, care exagera cu protejarea noastră, ci fiindcă bagajul genetic este implicat în mai mult de 30% din cazuri, mai ales când anxietatea face parte dintr-un simptom mai larg de tipul tulburării depresive.

Apoi, anxietatea poate fi rodul unor conflicte vechi, poate tot din copilărie, adolescență, care nu au fost adecvat abordate și rezolvate. Un motiv în plus de a comunica cu copilul în cazul situațiilor mai tensionate, încurajare, suport, mai ales atunci când traversează schimbări puternice (chiar și apariția unui frățior), sau divorțul rudelor apropiate, îmbolnăviri grave sau decesul unei rude foarte apropiate, dar și situații diverse - mutarea domiciliului, școlii, orașului. Copilul resimte dramatic aceste schimbări, va trece peste ele, însă când mai târziu, că adult, se va confruntă cu o situație similară, cu rol de factor trigger ( să zicem schimbarea profesiei, a domiciliului ori schimbare de rol - din copil devine părinte ) va resimți anxietatea resimțită în copilărie, căreia nu ii putea face față și pe care nu o înțelegea, însă la o intensitate mult mai mare.

Diferența dintre anxietate și tulburările anxioase

Anxietatea este un sentiment de frică resimțit în momentul în care te confrunți cu o situație stresantă. Este normal să fii anxios atunci când te muți într-un loc nou, ai un loc de muncă nou sau dai un examen. Deși este un sentiment neplăcut, anxietatea poate avea și efecte benefice. De exemplu, tot ea te poate ambiționa să muncești mai mult și mai bine. Anxietatea normală e un sentiment care apare și dispare, fără să îți influențeze viață de zi cu zi.

În schimb, dacă suferi de tulburări anxioase, sentimentul de frică te însoțește la fiecare pas, într-un mod intens și debilitant. Această afecțiune te poate împiedică să faci ceea ce îți place. În cazuri extreme, te poate împiedică să intri într-un lift, să treci stradă sau să ieși din casă, iar lăsată netratată această afecțiune se va agrava.

Tipuri de tulburări anxioase

Tulburările anxioase pot lua multe forme, precum:

• atacul de panică: caracterizat prin crize de frică intensă sau teroare care escaladează repede și brusc

• fobia: frică excesivă față de un anumit obiect, situație sau activitate

• tulburare anxioasă socială: frică extremă de a fi judecat de alții în situații sociale

• tulburarea obsesiv-compulsivă: gânduri iraționale recurente în urmă cărora exerciți un comportament repetat

• tulburarea anxioasă de separare: teamă de a stă departe de casă sau de persoanele dragi

• ipohondria: anxietatea legată de propria sănătate

• stres posttraumatic: anxietate resimțită în urmă unui eveniment traumatic, precum decesul unei persoane dragi, război, victima unei infracțiuni

Tratamentul tulburărilor anxioase

La întrebarea "anxietatea poate dispărea definitiv și poate fi vindecată?" răspunsul depinde de gravitatea suferinței. Tulburările anxioase pot fi ținute sub control cu medicație anxiolitică și poate depresivă, depinde de tipul acesteia, psihoterapie ori cu ajutorul unei combinații între cele două. Unele persoane care suferă de o ușoară tulburare anxioasă sau au un sentiment de teamă cu privire la ceva ce pot evita cu ușurință, aleg să trăiască cu acel sentiment și nu cer ajutorul medicului.

Este important să se înțeleagă însă că tulburările anxioase sunt afecțiuni care pot fi tratate, chiar și cele grave. Tratamentul nu garantează o vindecare completă însă, în cele mai multe cazuri, simptomele pot fi ținute sub control astfel încât pacienții să ducă o viață normală.

Psihoterapia în anxietatea generalizată presupune desensibilizarea subiectului printr-o expunere graduală imaginară, sau poate chiar reală, dar în condiții de siguranță (depinde de situație) la situația generatoare de anxietate.

Și prin hipnoză se obțin rezultate bune ale tratării anxietății, obținându-se o relaxare profundă și rapidă, prin care se modifică percepția subiectului asupra situației generatoare de anxietate, în sensul creșterii încrederii de sine și puterii de a depăși situația.