Ce impact are îngrijorarea excesivă asupra organismului?

Te îngrijorezi des? Poate că, în sinea ta, ai impresia că prin îngrijorare poți preveni ca anumite lucruri negative să se întâmple. Adevărul este, însă, că îngrijorarea îți poate afecta organismul în moduri neașteptate. Ce se întâmplă atunci când te îngrijorezi excesiv?

Sursă foto: Shutterstock

Îngrijorarea este sentimentul de neliniște și de preocupare excesivă în raport cu o situație sau problemă. Atunci când te îngrijorezi prea mult, mintea și corpul se surescită și rămâi fixată pe ideea că ceva nu va merge bine, scrie doc.ro.

În acest tumult, poate apărea starea de anxietate, care își va face simțită prezența în cursul zilei și îți va afecta somnul. Persoanele care se îngrijorează excesiv descriu senzația ca pe o frică nerealistă proiectată asupra evenimentelor din viitor. Acestea sunt, de regulă, hipersensibile la mediul din jur, la criticile aduse de persoanele apropiate și nu numai, și percep orice perturbare a vieții ca pe un potențial pericol.

Îngrijorarea cronică îți poate afecta viața de zi cu zi atât de mult încât îți poate dezechilibra apetitul, rutina zilnică, sănătatea afectivă și chiar performanța la locul de muncă. De asemenea, poate da curs unor obiceiuri nesănătoase, precum mâncatul compulsiv, fumatul sau consumul de alcool în exces.

Ce este anxietatea?

Anxietatea este o reacție normală la stres. Anxietatea cronică, în schimb, poate fi rezultatul unei afecțiuni, precum tulburarea anxioasă generalizată sau anxietatea socială. Anxietatea se manifestă în multe feluri și apare indiferent de vârstă, sex sau rasă. Anumite evenimente stresante, precum un examen sau un interviu pentru un loc de muncă, pot face pe oricine să devină mai anxios. În asemenea cazuri, anxietatea poate fi de ajutor - te poate impulsiona să te pregătești mai bine pentru provocarea ce te așteaptă. În felul acesta, rezultatele obținute pot fi mai bune.

Îngrijorarea excesivă, în schimb, înseamnă să reacționezi impulsiv și fără control în fața unor stimuli sau situații de stres. Aceasta devine dăunătoare în momentul în care ajunge să fie irațională și să nu te poți concentra pe alte gânduri decât cele de panică legate de evenimentul care urmează să aibă loc.

Persoanele care suferă de tulburări de anxietate nu reușesc să îndepărteze aceste gânduri și, uneori, îngrijorarea excesivă se poate manifesta și sub forma simptomelor fizice.

Cum afectează organismul îngrijorarea excesivă?

Îngrijorarea cronică și stresul emoțional pot declanșa o sumedenie de probleme de sănătate. Aceasta poate determina eliberarea de hormoni de stres, supranumit și cortizol, de către sistemul nervos simpatic, atunci când nu este nevoie. Acești hormoni pot crește nivelul glicemiei în sânge și al trigliceridelor și pot da reacții fizice precum:

- Dificultăți de înghițire

- Stare de amețeală

- Senzație de gură uscată

- Bătăi accelerate ale inimii

- Stare de oboseală permanentă

- Dureri de cap

- Stare de iritabilitate

- Lipsa puterii de concentrare

- Dureri musculare

- Tensiune musculară

- Stare de greață

- Respirație tăiată

- Transpirație excesivă

Trigliceridele și glicemia reprezintă, în esență, combustibil pentru sânge, utilizate pentru întreprinderea diverselor activități de zi cu zi. Atunci când acestea sunt produse în exces și nu sunt folosite, anxietatea cronică și supraproducția de hormoni de stres pot da consecințe fizice grave, cum ar fi:

- Suprimarea sistemului imunitar

- Tulburări digestive

- Tensiune musculară cronică

- Pierderi de memorie de scurtă durată

- Probleme cardiovasculare

- Boală arterială coronariană prematură

Netratată, anxietatea poate duce la depresie și, uneori, la gânduri de suicid. Deși aceste simptome sunt un răspuns la stres, stresul este numai factorul declanșator. Așadar, sănătatea ta depinde de felul în care gestionezi stresul. Răspunsul fizic la stres solicită sistemul imunitar, aparatul cardiovascular și felul în care anumite glande din corp secretă hormoni de stres. Acești hormoni ajută la reglarea mai multor funcții din organism, cum ar fi funcțiile creierului și impulsurile nervoase.

În acest sens, există anumite lucruri pe care le poți face pentru a răspunde mai bine în fața stresului.

Ce schimbări sunt necesare pentru a ameliora senzația de îngrijorare excesivă?

În primul rând, este important să discuți cu medicul curant sau cu medicul de familie despre aceste simptome. Este posibil să fie nevoie de un consult clinic, pentru a elimina orice cauză fiziologică din spatele acestor stări. Dacă ai eliminat cauzele fizice, un medic psiholog sau psihiatru te poate ajuta să gestionezi mai bine anxietatea și răspunsul la stres.

Exercițiul fizic regulat este, de asemenea, foarte important în gestionarea stărilor de anxietate sau stres. Substanțele chimice eliberate de organism în timpul sportului pot fi deosebit de benefice pentru întărirea sistemului imunitar și obținerea unei stări de bine. Activitatea aerobică regulată, alături de exercițiile de rezistență, te pot ajuta să faci față mai bine stresului și anxietății.