Ce se va întâmpla cu jalea din Urgenţa Spitalului Judeţean şi top cele mai impertinente cadre medicale

Dănuţ Căpăţână, managerul unităţii sanitare, spune că a dispus măsuri de reorganizare

Dănuţ Căpăţână

Principalul motiv pentru care Urgenţa Spitalului Judeţean Constanţa este văzută ca un coşmar de oamenii în suferinţă este, conform managerului Dănuţ Căpăţână, absenţa cabinetelor de permanenţă. „Dacă în municipiul Constanţa ar exista, să zicem, 3 cabinete de permanenţă, conform legii, nu ar m,ai fi atât de aglomerat în Urgenţa Spitalului şi nu s-ar mai aştepta cu orele. Pacienţii care nu sunt cazuri grave ar ajunge la cabinetele de permanenţă, iar astfel UPU s-ar degreva de circa 25% din prezentări”, susţine Căpăţână.

Însă, în lipsa acestor cabinete, toţi constănţenii ajung la UPU, de unde şi aglomeraţia teribilă şi faptul că, odată ajuns la Urgenţă, poţi aştepta şi... 8 sau 12 ore până când un medic te consultă! Referitor la cazul unui constănţean care realmente a stat aproape 12 ore pentru a fi consultat, Căpăţână nu a dorit să confirme dacă, într-adevăr, medicul de gardă nu a răspuns „prezent” la solicitare. În fine, dincolo de aceste aspecte, managerul Spitalului Judeţean a răspuns, telegrafic, ce e drept, câtorva întrebări, însă a dat asigurări că va reveni cu detalii în zilele următoare!

Reporter: În contextul scandalului Hexi Pharma, ce ne puteţi spune despre contractele Spitalului Judeţean pentru dezinfectanţi?

Dănuţ Căpăţână: Vă repet ce am mai precizat deja: nu am avut contracte cu Hexi Pharma în ultimii 4 ani pentru dezinfectanţi

Rep.: Care este procedeul de verificare a dezinfectanţilor sau cum se verifică dacă secţiile corespund din punct de vedere al igienei? Cine verifică, la ce interval? De câte ori aţi solicitat dvs. verificări suplimentare?

D.C.: Există o procedură reglementată prin ordin al Ministerului Sănătăţii, care stabileşte în funcţie de secţie ce probe se prelevează, de unde, peridiocitatea lor. SCJU nu a avut probleme la aceste determinări, ne-am încadrat în parametrii stabiliţi orin ordin. Facem de asemenea şi autocontroale pe care le facem în mod voluntar şi care sunt lucrate în laboratorul spitalului. Nici cu acestea nu am avut probleme.

Rep.: Câte infecţii contractate în spital au fost raportate în ultimii 4 ani?

D.C.: Nu se raporteaza un număr, ci procent din cazuri. Cert e că am plecat acum 4 ani de la 1,2% şi avem în prezent sub 0,5%

Rep.: Câţi pacienţi au sesizat spitalul, ulterior externării, că au contractat infecţii în unitatea de tratament?

D.C.: Infecţiile nozocomiale sunt exclusiv intraspitaliceşti. Infecţiile cu care pacienţii se prezintă la spital, chiar dacă a fost externat de curând, nu intră în această categorie. Sunt tratate ca şi cazuri noi.

Rep.: Există procese pe rol cu pacienţi care au contractat (în ultimii 4 ani) infecţii din spital?

D.C.: Nu.

Rep.: Ce măsuri suplimentare aţi dispus a fi luate la nivelul Spitalului Judeţean în contextul scandalului de la nivelul ţării?

D.C.: Măsurile sunt cele pe care le-am mai prezentat - limitarea vizitelor într-un interval orar rezonabil şi obligativitatea vizitatorilor de a avea echipament de protecţie.

Rep.: Ce noutăţi aveţi în legătură cu Radioterapia?

D.C.: Presedintele Consiliului Judeţean va propune în şedinţa de mâine (azi-n.r.) alocarea a 10 milioane lei pentru a începe construcţia unui centru de radioterapie.

Rep.: Ce se întâmplă în momentul de faţă cu pacienţii care aveau nevoie de Radioterapie?

D.C.: Pacienţii vor fi tratati la Institutul Oncologic din Bucureşti, iar pe durata tratamentului vor fi internaţi acolo.

Rep.: Există o condică de reclamaţii. Ce reclamă cel mai des pacienţii ş ice măsuri aţi dispus sau ce plan aveţi pentru creşeterea de satisfacţie a pacienţilor?

D.C.: Există chestionare de satisfacţie pe fiecare secţie. Va vom pune la dispoziţie în zilele următoare o statistică. Însă, vă pot spune că nemulţumiri sunt în ceea ce priveşte condiţiile de cazare din secţiile care încă nu au fost renovate. La cele renovate nu există sesizări privind cazarea. Apoi, nemulţumirile legate de cadrele medicale… vreau să vă spun că ele sunt invers proporţionale cu gradul de instruire. Adică, pe primul loc privind comportamentul neadecvat cele mai multe sesizări vizează îngrijitoarele, apoi infirmierele, asistentele, iar pe ultimul loc – medicii.

Rep.: De ce continuă pacienţii să cumpere medicamentele necesare tratamentului?

D.C.: Nu avem sesizări scrise pentru asemenea cazuri. Medicilor le este interzis să ceară să se cumpere medicamente de către pacienţi. Pot solicita prin referat medicamentele necesare.

Rep.: Când se va rezolva problema de la Unitatea de Primiri Urgenţe, acolo unde se aşteaptă, pentru consult, cu orele? Cine este vinovat pentru această situaţie? D.C.: Sperăm că în curand, pentru că am dispus nişte măsuri de reorganizare a fluxurilor de pacienţi. A fost decisă o redistribuţie a medicilor pe cabinete, aşa încât să scadă timpii de aşteptare. Sîptămâna viitoare facem şi o evaluare a situaţiei, pentru a vedea exact în ce măsură dă randament reorganizarea. Vinovată pentru situaţia de la UPU este faptul că nu există, aşa cum spune legea, centre de permanenţă sau medici de familie la cabinete care să preia după ora 16.00 cazurile uşoare sau relative uşoare. aşa se face că toţi pacienţii ajung la UPU. Dacă ar exista, să spunem, 3 centre de permanenţă, cred că 25% din afluxul de prezentări ar scădea. Oamenilor le-ar fi uşor să meargă la centrele de permanenţă din zonele lor, iar UPU ar fi pentru cazurile grave, aşa cum a fost şi gândit. Este şi lipsa cadrelor medicale, dar în principal absenţa centrelor de permanenţă.

Alexandra ANTON