Ce trebuie să ştii despre recuperatorii băncilor şi cum te aperi - partea a II-a

Avocat: "Diferenţa de sumă pretinsă de firma de colectare debite trebuie să fie explicată în scris, pe baza de documente doveditoare"

Milioane de români sunt asaltaţi zilnic de telefoane şi scrisori venite din partea departamentelor de colectare sau, mai rău, a firmelor de recuperare, care, mai nou, pozează în salvatorii consumatorilor prin reclame televizate, de tipul Kruk sau EOS KSI. Oricine a avut de-a face cu astfel de firme ştie cât de insistenţi şi enervanţi pot deveni aceşti angajaţi. Restanţele la creditele acordate populaţiei şi firmelor continuă să crească, în timp ce soldul creditelor scade. Mai exact, potrivit datelor BNR emise în luna august: 7,5 miliarde de euro! Este suma pe care aproximativ 4,5 milioane de români o au de returnat băncilor. Dintre aceştia, aproximativ 700.000 se află în stadiul de executare silită.

Cifra colosală de datornici şi absenţa unor reglementări legislative care să sprijine consumatorii ajunşi în dificultăţi financiare, precum legea insolvenţei persoanelor fizice, dau apă la moară departamentelor de colectare ale băncilor, companiilor de asigurări sau de telefonie mobilă. În aceeaşi situaţie se află şi mii de constănţeni, restanţieri la bănci. Dacă unii avocaţi susţin că judeţul nostru ocupă un loc codaş în privinţa proceselor intentate băncilor de consumatori, internetul este plin de diverse cazuri şi experienţe ale locuitorilor atât din municipiu, cât şi din judeţ, toţi hărţuiţi de recuperatori. Pe pagina de socializare Facebook intitulată "Susţin Legea Falimentului Personal", creată din Constanţa, sunt postate materiale venite în sprijinul clienţilor care au avut de furcă ori cu banca, ori cu compania de telefonie mobilă, ori cu asiguratorul. Adoptarea, de la 1 octombrie, a prevederilor legii 193/2000, care face posibilă eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele preformulate este binevenită pentru consumatori. Potrivit acestei legi, o clauză dovedită ca fiind abuzivă într-un contract de adeziune va fi eliminată din toate contractele care o conţin. Practic, consumatorii au libertatea de a denunţa în instanţă şi de a-şi recupera banii pierduţi sub forma diverselor comisioane. Dacă, în privinţa clauzelor abuzive, consumatorii pot răsufla uşuraţi, rămâne în discuţie altă categorie, cea a clienţilor care ajung pe mâinile firmelor de recuperare. Potrivit avocatului Iulian Urban, aceste firme trebuie să respecte o serie de proceduri pe care clienţii trebuie să le aibă în vedere: "Diferenţa de sumă pretinsă de firma de colectare debite trebuie să fie explicată în scris, pe bază de documente doveditoare: contract, calcul penalităţi, totul defalcat. Există acest drept, pe care consumatorii trebuie să îl exercite conform Strategiei de Validare a Creanţei şi pe care aceştia trebuie să o cunoască. După primirea înştiinţării de plată şi ameninţare cu executarea silită, consumatorul nu trebuie să se sperie. Trebuie să solicite actele menţionate mai sus, cu specificaţia clară că, până la un nou răspuns, să NU fie contactat telefonic, electronic sau oricare altă formă. Dacă hărţuirile continuă, consumatorul, până la acţionarea în instanţă, trebuie să facă o plângere la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor şi o sesizare la Poliţie".

Marius VASILE