Cei mai mulți dintre pacienţii cu COVID-19 încă au simptome la 2-3 luni de la apariţia infecţiei

Cei mai mulți dintre pacienţii cu COVID-19 încă au simptome la 2-3 luni de la apariţia infecţiei. Unii pacienți se confruntă cu oboseală, anxietate şi dificultăţi de respiraţie. În România, cele mai comune probleme sunt persistenţa tusei şi oboseala, relatează stiripesurse.ro

Studiul C-More, efectuat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Oxford, arată că o mare parte din pacienţii COVID-19 externaţi din spital, se confruntă în continuare cu oboseală, anxietate şi dificultăţi de respiraţie la 2-3 luni de la contractarea virusului.

Studiul a fost făcut pe 58 de pacienţi cu forme moderate şi severe. Rezultatele au arătat că 64% dintre pacienţi aveau dificultăţi de respiraţie la câteva luni de la infectarea cu coronavirus.

În România, cei mai mulţi pacienţi se confruntă cu persistenţa tusei şi oboseala. „În funcţie de forma de boală, într-adevăr, organismul îşi revine mai greu sau mai uşor. Şi în această perioadă apare acea astenie fizică importantă, poate neuropatii periferice, nevrite, dificultăţi în a respira, mai ales în cadrul efortului”, spune Anamaria Dobrotă, medic infecţionist.

În plus, cercetătorii au detectat anomalii ale RMN-ului în mai multe organe şi consideră că inflamaţia persistentă sau cronică poate fi un factor care stă la baza acestor modificări în rândul supravieţuitorilor COVID-19. S-au observat anomalii la plămâni la 60% dintre pacienţi, la rinichi la 29% dintre pacienţi şi la inimă, la 26% dintre participanţi.

„Acest fenomen de inflamaţie apare în multe leziuni ale ţesutului. De obicei se întâmplă lucrul ăsta în infecţii virale. Inflamaţia este cea care de fapt duce la apariţia simptomelor. Dacă la nivelul ţesuturilor afectate de virus, rămâne o inflamaţie prelungită, pot fi explicate simptomele. De obicei se întâmplă lucrul ăsta în infecţii virale. Inflamaţia este cea care de fapt duce la apariţia simptomelor. Sunt modificările care rămân în ţesut până când acesta îşi revine complet”, explică Anamaria Dobrotă.