Cele mai importante complicații ale aterosclerozei

Ateroscleroza este principala cauza de deces în rândul adulților, în țările dezvoltate, iar această afecțiune mai este cunoscută și sub numele de „întărirea arterelor“. De obicei, ea nu prezintă niciun simptom și fiind o boală atât de perfidă, are foarte multe complicații, care pot pune viață pacientului în pericol.

Ce este ateroscleroza?

Ateroscleroza are loc atunci când vasele de sânge se îngroașă sau se întăresc și ea reprezintă, de fapt, o formă gravă a unei boli de inima - numită arterioscleroza. Ateroscleroza este, poate, cel mai comun tip de arterioscleroza, deși cei doi termeni sunt folosiți adeseori interschimbabil. Astfel, ateroscleroza se referă la o afecțiune în care depozitele de colesterol, grăsime, calciu și elementele sângelui (denumite în mod colectiv "plăci" sau "placă") se acumulează în artere, cauzând astfel îngustarea lor.

Ateroscleroza și arterioscleroza pot afecta orice artere din corp. Atunci când arterele care alimentează mușchiul inimii sunt afectate, afecțiunea se numește "boală arterială coronariană".

De obicei, ateroscleroza nu este însoțită de simptome și tocmai de aceea este dificil de diagnosticat până când nu apar unele consecințe care să pună în pericol viață pacientului.

Complicații asociate cu ateroscleroza

Complicațiile asociate cu ateroscleroza apar în funcție de arterele care sunt blocate de aceste depuneri.

1. Boală arterială coronariană

De exemplu, atunci când ateroscleroza cauzează îngustarea arterelor care sunt foarte aproape de inima, persoană se poate confruntă cu boală arterială coronariană, iar această poate cauza dureri în piept (angină), un atac de cord sau insuficientă cardiacă.

Din cauza bolii arteriale coronariene, apare o obstrucție care face va volumul de sânge care alimentează inima să fie insuficient. Drept rezultat, apare angină (durere în piept, disconfort resimțit în piept), iar această angină poate fi stabilă, ceea ce înseamnă că simptomele progresează foarte lent sau nu progresează deloc.

Atacul de cord sau infarctul miocardic este atunci când mușchiul inimii, după ce a fost privat de sângele vital și a fost lezat din cauza volumului insuficient de sânge, moare. În 50% dintre cazuri (pacienți bărbați), simptomul inițial al unui atac de cord este moartea subită.

Insuficienta cardiacă, numită adeseori și insuficientă cardiacă congestiva, este o boală gravă, în care inima nu pompează în mod eficient o cantitate suficientă de sânge în tot corpul.

2. Boală obstructivă carotidiană

Când ateroscleroza îngustează arterele din apropierea creierului, pacientul poate dezvoltă boală obstructiva carotidiană (adică arterele carotide se îngustează până la ocluzia completă). Această boală poatre provoca un atac sau accident ischemic tranzitor ori un accident cerebral vascular.

Accidentul cerebral vascular (AVC) reprezintă pierderea rapidă a funcției creierului, datorită dezechilibrului în ceea ce privește alimentarea cu sânge a acestui organ important. Accidentul cerebral poate fi AVC ischemic, când e provocat de lipsa fluxului de sânge, cauzată la rândul ei de un blocaj (tromboză, embolism arterial); sau, pe de altă parte, accidentul cerebral vascular poate fi provocat de o hemoragie (există la nivelul vasului de sânge afectat o hemoragie internă). Statisticile arată că jumătate dintre toate accidentele cerebrale vasculare sunt cauzate de ateroscleroza.

Atacul sau accidentl ischemic tranzitor este numit adeseori și un "accident vascular cerebral mai ușor" sau unul "de avertisment"; el este cauzat de blocaje care, într-un fel, se remediază spontan și este un semnal de alarmă care anunță că un accident vascular cerebral real ar putea avea loc în orice moment.

3. Boala cronică de rinichi

Îngustarea arterelor renale (din zona rinichiului) poate provoca boală cronică de rinichi, iar funcționarea rinichilor este redusă.

4. Boala arterială periferică

Când ateroscleroza îngustează arterele din brațe sau din picioare, pacientul poate avea probleme legate de circulația sângelui în mâini și picioare, afecțiune numită boală arterială periferică.

5. Anevrismul

Nu în ultimul rând, ateroscleroza poate provoca un anevrism, o complicație gravă care poate apărea oriunde în corpul pacientului și care reprezintă un punct slab și bombat format într-o arteră. Cel mai frecvent, anevrismul poate să apară în vasele de sânge ale creierului sau în cea mai mare arteră a corpului, în aorta. Atunci când peretele unei artere sau al unui vas de sânge este slăbit din cauza aterosclerozei sau din cauza altor factori, se poate crea o zona mai bombată, iar această zona se numește anevrism. Deși cele mai multe persoane cu anevrisme nu prezintă simptome, dacă punctul slab cedează, iar sângele inundă zonele învecinate, acesta poate pune în pericol viața pacientului, scrie doc.ro.