Cerşetorii Constanţei, pe categorii

"Job"

Îi vedem peste tot, la semafor, în piaţă, în mijloacele de transport în comun sau la colţ de stradă. De departe însă, cerşetorii se împart în două categorii: oameni necăjiţi sau pur şi simplu sunt oameni care refuză să muncească şi au făcut din cerşetorie un adevărat job. Un job simplu, la care tot ceea ce fac este să se îmbrace sărăcăcios şi eventual să recite o poveste emoţionantă pentru a impresiona trecătorii. Iar lumea se lasă impresionată, de vreme ce, într-o lună norocoasă, un cerşetor are toate şansele să strângă între 800 şi o mie de lei. Cerşetorii care stau zilnic în faţa bisericilor pleacă acasă cu 30-40 de lei duminica, unde mai pui că într-o zi de sărbătoare ajung şi la 50 de lei: "Duminica primesc cei mai mulţi bani din săptămână, sau de sărbători. De Sfântul Andrei am strâns 42 de lei şi 3 pâini. Nu am decât un picior, celălalt este amputat, am o pensie de 400 de lei, care nu-mi ajunge pentru nimic", a povestit o pensionară care aproape zilnic stă în faţa bisericii de la Cireşica. Cam aceiaşi bani îi strâng şi cerşetorii de la semafoare. Aceştia agasează şoferii, care nu de puţine ori le aruncă o bancnotă pentru a scăpa "uşor". Cerşetorii din această categorie îşi pun zi de zi viaţa în pericol. Aceştia se plimbă nestingheriţi printre maşini şi s-au întâmplat cazuri când a fost cât pe ce să fie loviţi: "Cerşesc ca să mănânc. Am 5 copii. Sunt zile în care nu mâncăm nimic. Aş vrea să mă ia Dumnezeu, dar nu mă ia, eu nu vreau să trăiesc", a afirmat o femeie care cerşea la intersecţia din apropierea Gării. "Copiii" erau însă nişte bărbaţi în toată puterea cuvântului care ţineau în mână o sticlă de Cola, iar după aspect nu s-ar fi zis că ar fi suferit de foame. Femeia nu a vrut să precizeze suma exactă pe care o câştigă, însă în interval de câteva ore aceasta îşi schimbase locul de cerşit, în intersecţia din zona Capitol. Din categoria celor care câştigă ceva mai puţin, de menţionat şi cerşetorii din mijloacele de transport în comun, care apelează la mila călătorilor povestind ba că n-au mamă sau tată, bac ă au un părinte sau un frate bolnav.

Camer NEGIP