Cetăţile dunărene, vizate să adere la Lista Patrimoniului Mondial

Rază de speranţă pentru arheologia constănţeană

Forfotă mare în acest weekend pe malurile Dunării, când cetăţile antice vor primi vizita unei delegaţii care are ca scop includerea lor în patrimoniul UNESCO. Proiectul, intitulat „Danube Limes Brand - Extension of the Danube Limes UNESCO” (Limes-ul danubian – Extinderea Limes-ului danubian UNESCO – trad.) propune extinderea frontierelor Imperiului Roman incluse în Lista Patrimoniului Mondial cu noi nominalizări în ţările de pe cursul inferior al Dunării. Potrivit Institutului Naţional de Patrimoniu, care se îngrijeşte de bunul mers al iniţiativei, proiectul este un instrument pentru protejarea şi conservarea pe termen lung a siturilor de pe limes (sistemul defensiv roman – n.r.), garantează utilizarea sustenabilă a resurselor de patrimoniu cultural şi este finanţat prin programul de cooperare transnaţională South Est Europe şi co-finanţat de Uniunea Europeană. Practic, vorbim de cetăţile Drobeta, Sucidava (Celei), Capidava (lângă Topalu), Carsium (Hârşova), Troesmis (Turcoaia), Dinogetia (Garvăn), Noviodunum (Isaccea), Aegyssus (Tulcea) şi Halmyris (Murighiol).

La Capidava, un prim fort roman a fost construit în sec. II – III d.Hr., urmat de un castru roman târziu, de sec. IV – VI d.Hr. În interiorul cetăţii se regăseşte o basilică creştină şi, în exterior, o necropolă. Pentru Capidava se doreşte de mai mult timp includerea în circuitul turistic, însă, din nou, practicile birocratice întârzie demararea procedurilor, aşa cum a declarat primarul localităţii Topalu, Gheorghe Murat, care, la rândul său, are şi un proiect care vizează construirea unui port turistic. „Trebuia să intre. Avem un proiect, în jur de 16 milioane de euro, prin care să reabilităm, să facem şi muzeu de arheologie, dar sunt contestaţii câştigătorii la licitaţie. Se contestă între ei, ca la noi, la noi se contestă câştigătorii licitaţiei. Mai durează, dar mai avem un proiect, poate ne ajută bunul Dumnezeu cu un port turistic pe care vreau neapărat să îl facem, cu această asociaţie, cu oameni de ştiinţă din România, din Austria, din Germania, poate reuşim să facem. Eu îmi doresc un port turistic la Topalu sau la Capidava”, a precizat Murat, pentru „Replica”. Sâmbătă, Capidava va primi vizita unei delegaţii, iar autorităţile se străduiesc să convingă, pentru că fondurile necesare reprezintă o urgenţă. „Eu sunt la Parlamentul României, într-o asociaţie acum, prin care vrem să accesăm nişte fonduri. Am luat o formă de organizare asociativă limitrofă Dunării, alături de primarul de Hârşova şi alţi oameni de ştiinţă, ONG-uri, academii de ştiinţă, prin care sperăm să dezvoltăm zona, care este benefică tuturor. Avem nevoie de fonduri nelimitate, în primul rând Dunărea aduce mari beneficii şi ne spală de toate păcatele, este un cristal pentru România şi, evident, localitatea Topalu. Ne dă un balon de oxigen, atât Dunărea, cât şi pădurea de pe malul Dunării”, a concluzionat Murat, pentru „Replica”. Dacă primarul din Topalu aleargă după bani, primarul de la Hârşova, Tudor Nădrag, a scos oamenii la muncă. Totul trebuie să fie toaletat, îngrijit, eventual şi frumos mirositor, pentru că şi cetatea Carsium are nevoie urgentă de bani. „Facem o igienizare, pentru că avem vizita unei comisii care urmăreşte includerea cetăţilor dunărene într-un proiect european, privind înscrierea în patrimoniul UNESCO, obţinerea de fonduri europene şi atunci, sigur, am dislocat forţă de muncă locală şi de la legea 416, să facă curăţenie, să taie iarba, să îngrijească. Treaba de arheologie o face profesorul Nicolae (arh. Constantin Nicolae – n.r.), care am înţeles că, în ultimul timp, a obţinut o mică finanţare şi are o echipă cu care face lucrări”, a declarat Nădrag. Situl de la Carsium a fost locuit încă din epoca neolitică şi până în perioada bizantină. Săpăturile arheologice din zonă au reliefat trei ziduri de fortificaţie, ultimul, din perioada bizantină, fiind încă vizibil. De asemenea, există şi o necropolă din perioada romană târzie, o instalaţie portuară şi o basilică paleocreştină, care datează din sec. IV d.Hr. În partea de nord-est a Hârşovei, există şi o necropolă otomană, care datează din sec. al XV-lea.

Guvernul fluieră la stele, MINAC supravieţuieşte eroic

Fără sprijinul financiar din partea Consiliului Judeţean Constanţa, arheologii şi-ar putea pune mistriile în cui şi s-ar duce la pescuit. În România, finanţările pentru arheologie sunt de-a dreptul de domeniul antichităţii, pentru că ţara noastră este mult în urma altor ţări care „pompează” sume de bani în propriul patrimoniu, din care, evident, rezultă profit. Circuit pe care România nu îl înţelege, aspect pe care ni l-a confirmat directorul Muzeului de Istorie Naţional şi Arheologie Constanţa, Gabriel Custurea. „Ne străduim, probabil că vom mai cere, dar trebuie să ne facem şi noi socotelile. O să mai cerem o suplimentare de buget. Noi primim de la Consiliul Judeţean, dacă primim. Probabil că vom face o nouă solicitare de finanţare, pentru că sunt cheltuieli mari şi asta e... În vară, ni s-a completat fondul de salarii, care era foarte deficitar şi ni s-au dat şapte miliarde de lei”, a declarat directorul, care susţine că Guvernul nu se gândeşte la arheologie. „Nu, nu. De ce să se gândească? Guvernul are treaba lui, Consiliul Judeţean şi noi suportăm cheltuielile instituţiei. Adică şi autofinanţarea este într-o proporţie foarte mare la noi, prin turişti şi prestări servicii arheologice”, a precizat Custurea. În prezent, MINAC îşi face calculele pentru o nouă solicitare de ordin financiar, după ce ultima doleanţă i-a fost îndeplinită de Consiliul Judeţean Constanţa, pentru completarea fondului de salarii. „Ne străduim, probabil că vom mai cere, dar trebuie să ne facem şi noi socotelile. O să mai cerem o suplimentare de buget. Noi primim de la Consiliul Judeţean, dacă primim. Probabil că vom face o nouă solicitare de finanţare, pentru că sunt cheltuieli mari şi asta e... În vară, ni s-a completat fondul de salarii, care era foarte deficitar şi ni s-au dat şapte miliarde de lei”, a menţionat Custurea. În altă ordine de idei, MINAC nu va fi vârful de lance în cadrul acestei campanii de includere a cetăţilor dunărene în cadrul patrimoniului UNESCO. „Noi suntem acolo băgaţi şi atât! Institutul Naţional al Patrimoniului se ocupă, au preluat iniţiativa. Bucureştiul e băgat, nu s-a considerat că ar fi necesar să ne informeze şi pe noi mai mult decât trebuie. Va fi sâmbătă o vizită. Noi, acolo, contribuim cu oameni şi cu informaţii, dacă ne solicită cineva. Există un coleg al nostru de acolo, cercetător la muzeul nostru. Echipa de arheologi e o echipă de bucureşteni, care se ocupă de tell (colină artificială – n.r.), de partea neolitică şi colegii noştri constănţeni sunt pe cetate”, a concluzionat Custurea, pentru „Replica”.

Marius Florian VASILE