Chinezii au ieşit din cursa pentru cea mai aşteptată autostradă din România

China Communications Construction Company Ltd cea mai importantă companie din China care activează în sectorul construcţiilor de autostrăzi s-a retras din cursa pentru desemnarea constructorului tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov.

Pentru acest tronson de autostradă şi-au depus candidaturile în primăvara acestui an 4 companii sau asocieri, dintre care una era compania din China. Ministrul marilor proiecte, Dan ova, anunţa în vară că în luna septembrie va fi desemnat constructorul.

La începutul lunii trecute, Capital informa faptul că în prima parte a acestei luni, comisia desemnată pentru alegerea partenerului, care va proiecta, construi şi finanţa tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov (58 kilometri). Se pare însă că au existat unele probleme, aşa cum a declarat Narcis Neaga, noul director general al CNADNR, într-un interviu acordat sursazilei.ro.

"Am pus la dispoziţie studiul de fezabilitate, numai că s-a schimbat traseul în zona oraşelor Sinaia, Buşteni şi Predeal. Studiul de fezabilitate presupunea ca autostrada să treacă prin mijlocul oraşului Buşteni, un oraş turistic recent renovat. Aşa că am decis să facem tunel de 10 kilometri, pe porţiuni - va fi o parte de tunel la Sinaia, alta la Buşteni şi alta la Predeal, iar acest nou traseu scade timpul de parcurgere a autostrăzii cu 12-15 minute", a declarat Neaga, în interviul acordat sursazilei.ro

În acest moment există doar 3 constructori în lupta pentru desemnarea câştigătorului: Vinci-Strabag-Aktor, Impregilo-Salini şi UMB-Tehnostrade.

Narcis Neaga a declarat recent pentru CAPITAL că termenul pentru depunerea ofertelor finale este 15 octombrie. "Până la finele lunii vom stabili câştigătorul şi sperăm să putem semna contractul", ne-a declarat directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Întrebat dacă lucrările vor fi gata în 2016, aşa cum a promis premierul Victor Ponta, şeful CNADNR a precizat că în contract deschiderea traficului va fi prevăzută pentru acel an.

Pe scurt, prin contractul de concesiune, cel care va prelua acest proiect va trebui să parcurgă mai mulţi paşi:

să obţină finanţarea pentru realizarea construcţiei

să proiecteze şi să elaboreze documentaţia necesară obţinerii autorizaţiilor şi avizelor pentru execuţia lucrărilor

să realizeze lucrările de construcţie a tronsonului

să opereze şi să întreţină cei 58 de kilometri de autostradă.

Potrivit unor surse apropiate grupului Salini-Impregilo, care a depus candidaturi şi la celelalte proiecte în concesiune: Centura de Sud a Capitalei, care va lega A1 de A2, respectiv Craiova-Piteşti, negocierile au intrat în ultima etapă. De altfel, premierul Victor Ponta, cel care anunţa în primăvară ca nu va mai candida la parlamentare dacă autostrada Comarnic-Braşov nu va fi gata în 2016, declara în urmă cu o lună că ministrul Dan Şova l-a înştiinţat că negocierile pentru Comarnic-Braşov se află într-un stadiu destul de avansat.

Cel mai probabil, asocierea care va fi desemnată câştigătoare este cea formată din companiile Vinci-Strabag şi Aktor, în situaţia în care Salini-Impregilo au disponibilitatea financiară să construiască doar o singură autostradă, iar cea mai atragătoare italienilor pare a fi Centura de Sud.

Capital.ro a scris încă din luna martie că cele mai mari şanse le au francezi în situaţia în care au existat discuţii între Ponta şi reprezentanţii Vinci chiar în Franţa, cu doar câteva zile înainte de depunerea candidaturilor.

Conform anunţului publicat de CNADNR, tronsonul de autostradă va avea o lungime de 58 de kilometri. Pe cei 58 de kilometri vor exista 53 de poduri şi viaducte şi nu mai puţin de 18 tuneluri cu o lungime totală de 2,89 de kilometri. Valoarea estimată de reprezentanţii CNADNR, menţionată în anunţ, este de 5,32 miliarde de lei fără TVA, adică 6,6 miliarde de lei cu TVA (25,3 milioane de euro/km).Tronsonul va fi împărţit în două secţiuni: Comarnic-Predeal şi Predeal - Cristian (Braşov).

Narcis Neaga a precizat că toţi constructori au venit cu alte planuri decât cele prevăzute în studiul de fezabilitate, astfel că pe o porţiune mai mare din acest tronson vor fi tuneluri mai lungi, ceea ce înseamnă şi costuri mai ridicate.

Sursă: capital.ro