Chiru şi Culeţu propun taxă de solidaritate pentru companiile străine şi o lege a falimentului personal

Cu ce proiecte vin candidaţii ARD în faţa cetăţenilor

Christian Gigi Chiru, candidat pe Colegiul 4 Senat şi Dănuţ Culeţu, candidat Colegiu 9 Camera Deputaţilor, şi-au prezentat, duminică, proiectele gândite pentru constănţeni dar nu numai. În data de 9 decembrie, când au loc alegerile parlamentare, cei doi candidaţi speră să obţină un scor cât mai bun.

Unul dintre proiectele prezentate duminică, în cadrul unei conferinţe, de Christian Gigi Chiru, este legat de salvarea Cazinoului. Potrivit lui Chiru, Cazinoul nu poate fi vândut, aşa cum a anunţat primarul Constanţei, fără consultarea populaţiei, aşa că propune organizarea unui referendum. În acest sens, a demarat şi o acţiune de strângere de semnături, în plus, a solicitat consilierilor să introducă pe ordinea de zi a proximei şedinţe un proiect privind organizarea unui referendum., "În cursul zilei de vineri am depus la primărie mai bine de 20.000 de semnături de susţinere pentru salvarea Cazinoului. Demersul a fost încununat de succes, iar municipalitatea a înţeles să treacă pe ordinea de zi discutarea organizării referendumului simultan cu alegerile parlamentare. Avem rezerve în ceea ce priveşte seriozitatea acestui demers care vine la două zile după termenul legal de organizare simultană a celor două teme de interes, respectiv alegerile parlamentare şi referendumul de consultare a populaţiei. Vom continua acest program până vom atinge numărul de 100.000 semnături de salvare a Cazinoului", a spus Chiru, în cadrul unei conferinţe de presă. Candidatul la Senat a mai anunţat, ieri, încă un proiect al său, care doreşte să devină lege dacă ajunge în Parlament. Proiectul vizează instituirea unei taxe de solidaritate pentru companiile străine care exploatează resursele energetice ale Constanţei. "Dobrogea este un ţinut binecuvântat de Dumnezeu. S-au descoperit multe zăcăminte naturale şi vorbim despre gaze, petrol şi capacităţile de producere a energiei eoliene. Fără voia noastră, ne-am trezit şi convieţuim cu surse de radiaţii nucleare. Constanţa a devenit un generator de energie eoliană, practic trăim într-un mediu afectat, fapt pentru care companiile multinaţionale, de cele mai multe ori, străine, să plătească o taxă de solidaritate cu cetăţenii judeţului nostru", a spus Chiru. Acesta s-a gândit şi încotro ar trebui să ajungă banii proveniţi din această taxă: învăţământ şi sănătate, dar şi către reducerea costului pentru încălzire. "Această taxă ne propunem s-o canalizăm pentru costul încălzirii pe timpul iernii şi diferenţele vor fi canalizate către sistemul judeţean de sănătate şi sistemul judeţean de învăţământ. Vrem ca aceste companii străine care s-au angajat să exploateze resursele, dar şi Centrala Nucleară de la Cernavodă, să plătească cotă parte din volumul pe care-l desfăşoară în judeţul nostru", a mai precizat Chiru. Potrivit politicianului, banii ar trebui să ajungă la Prefectură pentru ca, apoi, de aici, să vină în întâmpinarea constănţenilor. Alături de candidatul pentru Senat s-a aflat şi Dănuţ Culeţu, candidatul pentru Camera Deputaţilor pe Colegiul 9. Şi Culeţu a prezentat un proiect de lege pe care îl va promova dacă va ajunge în Parlament: se referă la protejarea cetăţenilor asupra riscurilor de a pierde locuinţele în cazul în care au contractat credite personale. "Urmare a discuţiilor care le-am avut cu cetăţenii din colegiu am hotărât să iniţiem un proiect privind legea falimentului personal, care se mai numeşte şi legea insolvenţei persoanelor fizice. În contextul în care veniturile oamenilor sunt modeste, cred că este imperios necesar să avem această lege, având în vedere şi experienţa altor ţări din Europa, cum ar Spania, Italia, Lituania, Ungaria, dar şi SUA, Canada, Israel, state care au adoptat această lege care apără cetăţenii atunci când sunt în situaţii dificile", a spus Culeţu. Acesta s-a gândit şi la câteva prevederi care trebuiesc îndeplinite pentru a putea beneficia de această lege. "Nu ne referim la creditele de consum, ci la cele pentru locuinţe. Nu ne referim la cele care iau credite acum şi peste o lună vor să declare faliment. Trebuie să existe o perioadă de doi, trei ani, în care ţi-ai dovedit buna credinţă şi ai plătit acele rate şi ajungi în situaţia să nu le mai poţi plăti. Procedura prin care băncile încep executarea pentru a vinde casa să fie amânată cel puţin doi ani de zile, astfel încât să existe o îngheţare a dobânzii, gândindu-ne la posibilitatea ca debitorul să poate avea, din nou, ocazia să-şi poată relua acest ciclu al creditării", a spus Dănuţ Culeţu.

Mirela Sorina PASCAL