Cine este Angelescu, funcţionarul de la Ministerul Culturii, suspectat că ar fi cerut şpagă

S-a lămurit "misterul" celui care punea "frână" PUZ-ului staţiunii Mamaia

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, anunţa acum o câteva zile că un funcţionar dintr-un minister ar fi cerut, indirect, şpagă pentru eliberarea unui aviz necesar PUZ-ului staţiunii Mamaia. Marţi, edilul a venit cu lămuriri suplimentare, aşa încât toată lumea a putut concluziona că "misteriosul" funcţionar este şeful Direcţiei de Patrimoniu din cadrul Ministerului Culturii, Mircea Angelescu. Sau, mai bine spus, era şeful Direcţiei de Patrimoniu, întrucât, coincidenţă (sau nu!), acesta i-a expirat interimatul pe respectivul post, încă de săptămâna trecută. Despre acest funcţionar, despre care Mazăre a declarat că "punea frână" PUZ-ului staţiunii Mamaia, s-a mai vehiculat că este în minister încă de pe vremea PDL-ului. Acum, după toată această poveste, parcă este de la sine înţeles că lui Angelescu nu îi va mai fi prelungit interimatul pe funcţia de conducere din cadrul ministerului. Chiar şi aşa, el rămâne pe o funcţie de execuţie. Până când, nici Angelescu nu ştie, însă un lucru este clar: Angelescu respinge cu fermitate acuzaţiile lansate de primarul Radu Mazăre. Dar cine este Angelescu? Conform presei centrale, pentru care a acordat un interviu acum câţiva ani, Angelescu s-a născut în Bucureşti (1961), unde a urmat şi studiile (încheiate în 1981 cu specializarea în Istorie veche şi arheologie). Încă din 1999, Angelescu este numit şeful serviciului "Arheologie" din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor. Activitatea acestuia nu este umbrită doar de acuzaţiile de acum, venite din partea primarulului Radu Mazăre. Angelescu a fost acuzat, în urmă cu câţiva ani, de plagiat. Pe site-ul www.romaniacurata.ro, Angelescu a fost prezentat drept "plagiator dovedit", aşa încât, în 2009, el a fost demis din postul de conducere (director al Direcţiei Monumente Istorice la acea dată), însă rămâne în ministerul de resort. În 2010 este din nou promovat, de ministrul de la acea vreme, Kelemen Hunor.

Alexandra ANTON