Cine sunt întreprinzătorii români care au devenit milionari din producţia de borş

O nişă de afaceri este ca o nişă dintr-un ecosistem. De îndată ce a fost depistată de specia adaptată respectivelor condiţii de mediu, e luată în stăpânire cât ai clipi.

La fel, într-o piaţă tot mai concurenţială, în care afacerile devin tot mai rafinate, pentru a lua faţa concurenţei cu inovaţii care mai de care mai sofisticate, o mână de investitori în industria alimentară au ocupat o nişă de business arhaică, care la prima vedere te face să zâmbeşti: "producţia de borş", sau altfel spus, au făcut bani din apă amestecată cu tărâţe şi banala drojdie.

Dacă însă aţi afla că în România există câţiva "milionari din borş", aţi deveni brusc sobri, ba unii dintre dumneavoastră aţi bombăni uşor invidioşi. Într-un studiu al companiei Nielsen realizat în intervalul decembrie 2011-mai 2012, s-a observat că un număr de cinci companii îşi împărţeau 74,7% din piaţa borşului, din punct de vedere al volumului de vânzări şi 73,9% din valoarea vânzărilor. Lider era la acel moment "borşul Dănilă", urmat de "borşul Dalco". Pe locul trei se afla "borşul Acrişorul", pe patru "borşul ABC" şi pe cinci "borşul Pf Enache".

Însă în ultimul an clasamentul s-a schimbat, urmare a pătrunderii agresive pe piaţă a "borşului Olimpia" şi a "borşului Contec", cu variantele lor borş proaspăt/borş pasteurizat, produse de Contec Foods din Tecuci, companie care din 2012 până în prezent a reuşit să-şi securizeze o felie masivă din piaţa borşului din România, pătrunzând pe rafturile marilor retaileri, de la hypermarketuri, până la reţele de discounteri.

Zeama neaoş-românească e folosită în mod tradiţional pentru acritul ciorbelor, dar revistele de sănătate i-au dezvăluit în ultimii ani şi grozave calităţi nutriţionale dacă este servit pe post de băutură răcoritoare. În fotografie o puteţi vedea pe cântăreaţa Andreea Bănică, căreia papparazzi Cancan i-au descoperit secretul siluetei.

Cine sunt barosanii borşului din România?

Contec e doar ultimul venit (în forţă), pe o piaţă dominată de pionieri în branşă, care au în spate o activitate care datează în unele cazuri din 1995. Cine sunt ceilalţi grei care se luptă să-şi vadă prezente produsele în cât mai multe ciorbe ale românilor?

SF Invest 2000 SRL, producătorul "borşului Dănilă"

Firma SF Invest 2000 SRL, al cărei patron, Sorin Dănilă, a dat numele borşului, a reuşit performanţa de a realiza în intervalul 2005-2012 o cifră de afaceri cumulată de 18,345 milioane lei şi un profit de 900.000 lei. În ultimii 3 ani încheiaţi, producătorul borşului Dănilă a avut vânzări anuale în valoare de aproximativ 0,9-1 milion de dolari, cu 21 de angajaţi. Dacă iniţial producătorul lui "Dănilă", prezent pe rafturile hypermarketurilor Carrefour şi la discounterul Profi, îşi acrea borşul prin adaos de acid citric (E330), urmare a concurenţei acerbe (în care competitorii se lăudau că borşul lor este "E 330 free"), a renunţat la această practică şi acum în compoziţia "borşului Dănilă" nu mai regăsim decât componentele naturale. Am vrut să-l intervievăm pe Sorin Dănilă în mai multe rânduri în diverse momente din decursul ultimului an calendaristic, dar mereu persoanele care răspundeau la numerele de telefon afişate pe sticlele de borş ne ne-au spus că "domnul Sorin Dănilă nu este în ţară momentat. Este în străinătate. Probabil revine pe luna viitoare". În alte discuţii, am reuşit să afăm că domnul Dănilă ar fi în Germania. Ca o curiozitate, borşul, deşi l-a făcut milionar pe Sorin Dănilă, nu e afacerea cea mai bănoasă în care a fost implicat. Acesta a făcut parte şi din acţionariatul companiei Cumpăna 1993, alături de fratele său Florin Dănilă, până în 2009, când şi-a cedat celui din urmă acţiunile. Cumpăna 1993 este o firmă cu peste 350 de angajaţi, a cărei cifră de afaceri a fost de 40 milioane lei în 2012, lider în închirierea de dozatoare de apă filtrată către companii, pentru consumul de zi cu zi al angajaţilor şi clienţilor. Precizăm că în acest context, al afacerilor cu apă de băut filtrată, privită din exterior, lansarea pe piaţă a borşului Dănilă a venit ca un pas firesc de diversificare şi valorificare a expertizei anterioare de business, deoarece în obţinerea unui borş de calitate, o apă bună este unul din cele trei ingrediente esenţiale.

Dalco Prodcom SRL, producătorul "borşului Dalco"

Firmă din Urziceni cu 13 angajaţi, care-l are ca asociat unic şi administrator pe Damian Nicolae, a avut în domeniul de activitate şi "baruri", dar şi "alte transporturi terestre de călători pe bază de grafic", însă marea lovitură a dat-o prin buna exploatare a codului CAEN: "Fabricarea altor produse alimentare neclasificate în altă parte", adică din producţia de borş şi vânzarea lui prin intermediul supermarketurilor. De pe site-ul companiei Dalco, singurele informaţii pe care le putem afla sunt următoarele: "Suntem o companie cu capital privat în totalitate românesc şi existăm pe piaţă din 1994. Am început să producem borş din 2000". Pe domnul Damian Nicolae am încercat în mai multe rânduri să-l convingem să ne acorde un interviu despre cum i-a venit ideea şi cum a ajuns unul din liderii pieţei borşului din România, însă ne-a refuzat de fiecare dată, în una din convorbiri invocând argumente de bun simţ legate de mediul concurenţial în care activează, dar pe care nu le putem cita, neavând acordul domniei sale. Din rezultatele financiare ale companiei, constatăm că cifra de afaceri cumulată a Dalco este de 9,78 milioane lei, începând din 1999 până în 2012 (din care 65% a fost realizată în intervalul 2008-2012), în timp ce profitul cumulat în intervalul 2008-2012 a fost de 550.000 lei. Comparând cifrele, Dalco rulează o afacere cu 35-40% mai mică decât competitorul Dănilă.

ABC SRL, producătorul "borşului ABC"

Firmă din Tecuci, judeţul Galaţi, al cărei patron, Emil Dicu, a început producţia de borş la sugestia unui prieten, în urmă cu 18 ani. Povestea lui e una romantică, demnă de a unui pionier al borşului, acesta începând cu o oală de 50 de litri pusă pe aragazul din bucătărie, în 1995, dată la care era o iniţiativă îndrăzneaţă, ţinând cont că Emil Dicu nu ştia să mai existe altcineva care să producă industrial borş. Ulterior, după multe rateuri şi după ce şi-a transformat camera în care ţinea borşul în saună (trebuia să o menţină în permanenţă la 35-40 de grade), a izbutit, lansând la acea vreme un produs nemaiauzit: borşul de putină la pungă.

Din 1999 până în 2012, Emil Dicu a avut o cifră de afaceri cumulată de 21,2 milioane lei, din care 75% realizată din 2007 încoace şi în intervalul 2008-2012 a avut un profit cumulat de 3.868.672 lei (adică de peste 1,1 milioane dolari, sau aproximativ 850.000 euro).

Deşi vânzările de "borş ABC" suflă în ceafa vânzărilor competitorului "Dănilă", specificul ABC SRL este că spre deosebire de Dănilă, care beneficiază de o vastă distribuţie naţională, ABC s-a extins cu precădere pe piaţa din Moldova şi în Capitală, având distribuitori în Bucureşti, Bacău, Bârlad, Huşi, Buzău, Râmnicu Sărat, Galaţi, Brăila, Prahova şi Dâmboviţa. Cu toate acestea trebuie subliniat şi că bazinul cel mai mare de consumatori de borş este localizat în Moldova, deci focalizarea ABC SRL pe o distribuţie regională nu e deloc neinspirată.

Luptă inegală pe piaţa borşului. Contec Foods vine din altă ligă

Ceilalţi producători de borş nu au puterea financiară, logistică şi nici expertiza de business ca să concureze de la egal la egal cu firma Contec Foods, odată ce aceasta a decis să intre pe piaţa borşului. Asta datorită diferenţei de calibru între actorii de pe piaţă. În condiţiile în care cifra cumulată de afaceri a Contec, din clipa privatizării, în 2002, până în 2012 este de 442 milioane de lei (adică peste 100 milioane euro), din care fiecare din ultimii doi ani au fost încheiaţi cu vânzări de aproximativ 75 milioane lei, care are o rată medie de profit de 10% şi chiar peste, e greu de crezut că nişte firme de 25 de ori mai mici vor putea să-i ţină piept în cazul în care ar adopta o strategie agresivă de cucerire a pieţei. Singurul competitor pe termen lung ar putea fi SF INVEST 2000 SRL, deţinută de familia Dănilă, care are în spate un business puternic în domeniul distribuţiei de apă (business-ul Cumpăna a generat din 2000 încoace o cifră de afaceri cumulată de 50 milioane de euro cu o rată de profit de 3,5%).

citeste mai mult pe www.agrointel.ro