Ciucă: Regiunea Mării Negre, un centru de greutate pentru deciziile şi acţiunile strategice recente

România se află într-o regiune ce reprezintă ''un centru de greutate'' pentru deciziile şi acţiunile strategice recente, a afirmat, luni, ministrul interimar al Apărării, Nicolae Ciucă, la lansarea Barometrului de securitate al României, ediţia octombrie 2021, realizat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C. Brătianu", scrie Agerpres.

Nicolae Ciucă

"Ne aflăm într-o regiune care, din punctul meu de vedere, reprezintă un centru de greutate pentru ceea ce înseamnă deciziile şi acţiunile strategice care s-au întâmplat în ultima perioadă de timp şi oferă, de asemenea, potenţial a se întâmpla în viitor. Din acest motiv, demersurile noastre în tot ceea ce am făcut şi facem sunt, pe de o parte, să reuşim să atragem atenţia tuturor actorilor importanţi, pornind de la Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană, dar şi actorii importanţi cu care noi avem parteneriat strategic să înţeleagă că tot ceea ce noi întreprindem nu facem doar pentru ceea ce înseamnă partea de răspundere naţională, ci o facem pentru tot ceea ce înseamnă întărirea securităţii în regiunea Mării Negre, astfel încât ea să nu continue să rămână pântecele moale în domeniul de securitate", a declarat Ciucă.

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C. Brătianu", Dan Dungaciu, a vorbit despre contextul internaţional în care a fost realizată cercetarea sociologică.

"Întrebarea fatidică 'Pe cine iubeşti mai mult, pe mama sau pe tata?', adică Uniunea Europeană sau America, s-ar putea să nu mai poată fi evitată în perioada imediat următoare. Şi am întrebat şi despre aceste lucruri să vedem ce cred românii despre această dubitaţie", a spus Dungaciu.

El a adăugat că Planurile naţionale de redresare şi rezilienţă vor fi "proiectele de guvernare" ale multor state.

"Tot ceea ce vedem în jurul nostru nerostit este o federalizare sau o apropiere de federalizare a Uniunii Europene, iar instrumentul principal creat pentru asta sunt faimoasele PNRR-uri, care trebuie citite şi din punctul ăsta de vedere. Gândiţi-vă că ele vor fi proiectele de guvernare ale multor state. (...) Ce se întâmplă acum în Polonia şi Ungaria, în disputa dintre Bruxelles şi cele două state trebuie citit prin această grilă. (...) Este un mesaj foarte clar transmis de Bruxelles: 'Noi plătim banii, noi vrem să comandăm şi muzica', păstrând proporţiile, desigur", a explicat directorul ISPRI.

Potrivit acestuia, în România a existat "o consistenţă strategică profundă, unică, poate, în spaţiul sud-est european", dar la viitoarele alegeri s-ar putea să existe politicieni "care să pună această dilemă pe masă şi să o transforme într-un vector politic". "Aşa ceva nu s-a mai întâmplat în România, (...) sociologic vorbind, s-ar putea să se întâmple", a completat Dan Dungaciu.

Cercetarea ISPRI a avut loc în perioada 1 - 10 octombrie, pe un eşantion de 1.002 persoane, reprezentativ la nivel naţional, cu o marjă de eroare de plus/minus 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Potrivit studiului, pandemia de COVID-19 a accentuat decalajul dintre instituţiile care în mod obişnuit se bucură de foarte mare încredere din partea publicului. Uniunea Europeană şi NATO beneficiază în continuare de multă încredere, iar cele mai mari ameninţări la adresa UE sunt criza economică, pandemia, neînţelegerile dintre unele state membre şi migraţia din afara UE, indică barometrul. Cercetarea mai arată că românii nu sunt neapărat împotriva vaccinării anti-COVID, ci mai degrabă ezitanţi privind serul folosit.