Concluzii grave pentru Kovesi în plenul CSM: Presiunile DNA asupra magistraţilor din toată ţara, „coordonate de la nivel central“

Plenul CSM a validat, marți seară raportul Inspecției Judiciare privind dosarele de la DNA cu magistrați. Consiliul Superior al Magistraturii să astfel un verdict dur cu privire la Laura Codruţa Kovesi: viitorul procuror-şef al Parchetului European a "patronat" la DNA un sistem de represiune împotriva magistraţilor. Judecătoarea Evelina Oprina, membru CSM, e enumerat o serie de practici nelegale care existau în DNA, atât la centru cât şi la structurile teritoriale, şi care erau coordonate de nivel central din instituţia condusă la acea vreme de Kovesi.

"Am identificat multe practici întâlnite la nivelul acestei structuri de parchet, DNA, care ridică probleme atât prin conţinutul lor intrinsec, dar şi din faptul că am constat din nefericire că au fost practici generalizate la nivelul întregii ţări. Raportul face o analiză atât pe structura centrală, cât şi pe fiecare structură teritorială. Am constatat că fiecare dintre aceste practici se reiau la fiecare structură. Pe lângă aceast caracter generalizat al practicilor, am constatat şi exista unui mod de lucru coordonat de la nivel central al acestei structuri", a afirmat Evelina Oprina, în dezbaterea de marţi seara.

Judecătoarea a enumerat câteva dintre practicile abuzile din dosarele în care erau vizaţi magistraţi:

"- Una din practicile cu care opera această structură de parchet viza lipsa ordonanţelor de începere a urmării penale in rem. Aici am identificat şi am exemple concrete. Sunt nenumărate dosare.

- O altă practică identificată: dosare ţinute în nelucrare o perioadă foarte îndelungată. Am să relev doar câteva: dosar care viza dosar care viza judecători de la Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov, ţinut în nelucrare peste trei ani; dosar care viza judecător de la ÎCCJ format ca urmare a unei sesizări din oficiu, ţinut în nelucrare cinci ani; dosar care viza judecător de la ÎCCJ, ţinut în nelucrare trei ani; dosar care viza judecător de la Judecătoria Bicaz, ţinut în nelucrare patru ani; dosar care viza judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, ţinut în nelucrare cinci ani; dosar care viza procuror de la Parchetul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, ţinut în nelucrare trei ani; dosar care viza un membru CSM şi alţi judecători de la Curtea de Apel Braşov, ţinut în nelucrare doi ani; dosar care viza judecători de la Tribunalul Buzău, ţinut în nelucrare cinci ani; dosar care viza procuror de la Parchetul Judecătoriei Pucioasa, format ca urmare a unei sesizări din oficiu, ţinut în nelucrare cinci ani. Şi exemplele pot continua, le-am dat pe cele cu o durată mai mare de ţinere în nelucrare, pentru că dosare cu o durată de un an, doi, sunt nenumărate.

- A treia practică identificată din acest raport este aceea a unor judecători supravegheaţi simultan pentru aceleaşi fapte în baza a doua mandate de supraveghere tenică. Dau un singur exemplu: patru judecători de la Judecătoria Zimnicea aflaţi în această situaţie.

- Altă practică: judecător supravegheat timp de 270 de zile, cu încălcarea art. 144 alin. (3) din Codul de procedură penală, în condiţiile în care durata nu poate depăşi şase luni.

- Altă practică: amânarea informării persoanelor supravegheate până la terminarea urmăririi penale. Aici dau două exemple: un judecător sindic de la Tribunalul Bucureşti, dosar înregistrat în 2013, pe baza unei informări SRI, dosar nesoluţionat nici în prezent; judecător de la Judecătoria Olteniţa, dosar format ca urmare a unei sesizări din oficiu.

- Altă practică: înregistrarea dosarului la structura centrală a DNA, pentru o zi, în vederea obţinerii de interceptări pe magistrat, şi trimiterea în aceeaşi zi la unitatea de parchet, structura teritorială unde se afla în instrumentare, reînregistrarea dosarului sub un alt număr cu ocazia prelungirii mandatului de supraveghere tehnică. Aici aş da exemplul unui procuror de la Parchetul Tribunalului Constanţa, ulterior dându-se ordonaţă de clasare în temeiul art. 16 lit. a). Procurorii în acest caz de la structura centrală - domnii procurori Marius Iacob şi Ioan Amariei.

- O altă practică: necomunicarea soluţiilor de clasare magistraţilor vizaţi. Aici exemplele sunt nenumărate, aş da exemplul unui judecător sindic de la Tribunalul Hunedoara, unde sesizarea a fost din oficiu şi ulterior clasare pe art. 16 lit a). Similar judecători de la Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Sibiu, Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Braşov.

- Altă practică: necomunicarea măsurilor de supraveghere tehnică a magistraţilor vizaţi - Judecătoria Bicaz, Curtea de Apel Timişoara, în urma unei sesizări din oficiu, clasare pe art. 16 lit. a) ulterior, sau procurori de la Parchetul Judecătoriei Segarcea.

- O practică extrem de gravă mi s-a părut solicitarea de preluare a unei cauze penale de către structura centrală a DNA, în raport de modul de soluţionare de către judecător a unor cereri de prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică vizând alţi magistraţi. Se dă exemplul dosarului 241/2015 în care o primă solicitare a DNA de emitere a unei mandat de supraveghere tehnică se admite. După o lună, judecătorul de drepturi şi libertăţi respinge solicitarea DNA de prelungire a mandatului de supraveghere tehnică. După încă o lună, judecătorul respinge din nou solicitarea DNA. În consecinţa acestei a doua respingeri, procurorul de caz întocmeşte un referat şi solicită DNA structura centrală a dosarului, lucru care se şi întâmplă.

- O altă practică: emiterea ordonanţelor de delegare în alb. Aceasta înseamnă fără menţionarea activităţilor concrete delegate organului de urmărire penală şi precizarea generală şi neaplicată a oricăror tipuri de activităţi. Aş da exemplul unui judecător de la Tribunalul Covasna vizat de unul dintre aceste dosare.

- O altă practică pe care am întâlnit-o şi noi: solicitarea de la instanţele de judecată a dosarelor civile şi penale ce se aflau pe rolul instanţelor de judecată, indiferent de stadiul de soluţionare, în vedere efecturării urmăririi penale, în cauzele cu magistraţi. Aici aş da exemplul unor dosare solicitate de la Judecătoria Sfântu Gheorghe, Judecătoria Zărneşti. În alte trei dosare au fost solicitate pentru consultare în original şi în integralitate dosarele civile la care se făcea referire în plângerile penale respective - Judecătoria Drăgăşani, Tribunalul Prahova, ÎCCJ, Curtea de Apel Ploieşti, Judecătoria Moroieni etc.

- Am să depuşesc aspectul efectuării actelor specifice de urmărire penală de către ofiţerii SRI.

- Aş menţiona de asemenea şi o precizare făcută în dosarul 81/2013, în care în ordonanţa de clasare se menţionează următoarele: 'Cu toate că, într-adevăr, soluţia de achitare ridică semne de întrebare cu privire la legalitate.'"

"Exemplele ar putea continua. Practicile sunt mai multe de atât. Apreciez că toate aceste activităţi sunt de natură să constituie un factor de presiune pe magistraţi, au fost de natură să constituie un factor de presiune pe activitatea de judecată şi cred eu că au fost de natură să afecteze dreptul părţilor la un proces echitabil. Trebuie să ne aplecăm asupra acestui raport şi să identificăm măsurile concrete pe care le putem lua în consecinţa acestor constatări, astfel încât pe viitor să evităm să ne mai confruntăm cu astfel de practici care au fost generalizate la nivelul ţării şi au fost coordonate de la nivel central", a mai afirmat Evelina Oprina.

Echipa Inspecţiei Judiciare a efectuat un control la DNA privind cauzele cu magistraţii, în perioada 1 august 2018- 15 martie 2019, iar verificările au vizat dosarele lucrate în perioada 2014-2018. Raportul se află la CSM încă din luna aprilie. Într-un interviu acordat după trimiterea raportului la CSM, inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru, a dezvăluit mai multe aspecte grave din controlul de la DNA. Acesta a arătat că nu mai puţin de 13 membri, foşti şi actuali, ai Consiliului Superior al Magistraturii au avut dosare la DNA. Inspecţia Judiciară a mai descoperit că magistraţii au fost supuşi unei supravegheri intense, iar restrângerea drepturilor acestora s-a făcut de multe ori prin mijloace nelegale.

stiripesurse.ro