Conflictul de interese, neconstituţional. Cine ar putea scăpa de acuzaţii

Decizie a Curţii Constituţionale:

Radu Mazăre

În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale a hotărât că „infracţiunea de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice”. Prin urmare, cei care sunt acuzaţi şi de comiterea unor astfel de infracţiuni, în situaţia de faţă ar putea scăpa de ele.

Plenul Curţii Constituţionale, la data de 6 octombrie anul curent, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) şi art. 308 alin. (1) din Codul penal. În urma deliberărilor a hotărât, printre altele, că incriminarea, prin dispoziţiile art. 308 alin. (1) din Codul penal, a infracţiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, drepturi fundamentale prevăzute la art. 41 alin. (1) şi art. 45 din Constituţie. În urma acestei decizii, am putea spune că avantajaţi sunt atât Radu Mazăre cât şi Nicuşor Constantinescu.

În cazul primarului demisionar al Constanţei, facem referire la dosarul instrumentat de DNA, în care a fost reţinut, în martie anul curent, şi apoi arestat alături de Gabriel Strutinsky pentru luare de mită (trei infracţiuni), abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese (două infracţiuni), fiind vorba, printre altele, de milioane de euro solicitate de la reprezentanţii unor societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa. În cazul lui Nicuşor Constantinescu vorbim despre un dosar, instrumentat tot de DNA, acesta fiind trimis în judecată în aprilie 2015 pentru abuz în serviciu (3 infracţiuni, din care 2 în formă continuată), constituire a unui grup infracţional organizat şi conflict de interese (9 infracţiuni, din care 5 în formă continuată).

Alături de el, în dosar apar şi Cristian Bogdan Zgabercea, consilier al preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, la data faptelor, Carmen Florentina Oproiu, director al Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, la data faptelor, Marcel Brâncoveanu Părău, reprezentant al Fundaţiei Culturale Thalia, la data săvârşirii faptei, Fundaţia Fantasio şi Fundaţia Culturală Thalia. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanţța. O altă „vedetă” este şi Mihai Claudiu Tusac, fost primar al municipiului Mangalia, trimis în judecată de procurorii DNA din Constanţa, fiind acuzat, pe lângă infracţiunea de conflict de interese, şi de abuz în serviciu, în legătură cu acordarea unor contracte de asistenţă juridică. În acelaşi dosar, a fost deferit justiţiei Laurenţiu Iulian Dumitraşcu, avocat în Baroul Tulcea, acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la conflict de interese.

“De asemenea, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma din cuprinsul dispoziţiilor art.308 alin.(1) din Codul penal cu raportare la art.301 din Codul penal este neconstituţională. Referitor la incriminarea faptelor de conflict de interese, Curtea a reţinut că aceasta are ca scop, pe de o parte, sancţionarea penală a funcţionarului public care, în mod conştient şi deliberat, îşi satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuţiilor publice, şi, pe de altă parte, înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita persoanelor care exercită o funcţie publică sau care prestează un serviciu public. Aşa fiind, Curtea a apreciat că incriminarea conflictului de interese în mediul privat nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracţiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii şi integrităţii exercitării atribuţiilor de către funcţionarul public astfel cum acesta este definit la art.175 din Codul penal. Prin urmare, incriminarea, prin dispoziţiile art.308 alin.(1) din Codul penal, a infracţiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, drepturi fundamentale prevăzute la art.41 alin.(1) şi art.45 din Constituţie. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv, Judecătoria Pătârlagele – Secţia penală.”, potrivit comunicatului de presă al CCR.

Comunicat DNA Radu Mazăre: http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=6073

Comunicat DNA Nicuşor Constantinescu: http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=6209

Liliana CHIRU, Mirela PASCAL