Consiliul Fiscal cere majorarea TVA-ului la alimente

Pentru a crește încasările la buget, Consiliul Fiscal susține că este nevoie de o majorare a TVA-ului la alimente. Potrivit instituției, cotele reduse de 9% ar trebui aplicate doar la câteva produse de bază și nu generalizate. Consiliul Fiscal consideră că permisiunea UE pentru statele membre de a reduce TVA-ul până la 0% nu numai la alimente, dar și la anumite servicii nu trebuie aplicată în România, dat fiind deficitele excesive ale țării.

Decalajul uriaș în colectarea TVA în România, care este de trei ori mai mare decât media UE, este cauzat de un cumul de factori, dar în special de slaba informatizare a ANAF, susțin reprezentanții Consiliului Fiscal. Economiștii instituției arată că soluțiile moderne, aplicate de majoritatea statelor UE, precum conectarea caselor de marcat la serverele Centrului Național de Informații Financiare-operaționalizat abia în 2021 și e-Factura au fost implementate în România doar parțial și cu mari întârzieri, iar folosirea inteligenței artificiale pentru analize de risc și operaționalizarea controalelor este încă la stadiul de discuții, scrie national.ro.

O primă soluție pentru creșterea veniturilor din TVA la buget este limitarea aplicării cotelor reduse. În opinia Consiliului Fiscal, este necesară revizuirea listei de bunuri și servicii pentru care se aplică o cotă redusă de 9%, în special pentru acele produse pentru care stimularea consumului nu se justifică din punct de vedere al interesului public (zahăr, grăsimi etc). De asemenea, este greu de justificat aplicarea unor cote diferite de TVA pentru alimente, în funcție de locul de unde sunt achiziționate (9% din magazine, 5% din restaurante). ”În data de 5 Aprilie 2022, Consiliul UE (ECOFIN) a adoptat o Directivă ce va permite o flexibilitate mult mai mare statelor membre în aplicarea cotelor reduse de TVA. Această Directivă însă va crește apetitul statelor membre în a aplica și mai multe cote reduse de TVA, ceea ce ar putea face mai mult rău decât bine. Considerăm că – mai ales în România, care are o situație a bugetului extraordinar de dificilă – decidenții politici ar trebui să folosească rațional această nouă facilitate, aplicând cote reduse numai acolo unde se justifică într-adevăr din punct de vedere economic și social”, se specifică într-un raport al Consiliului Fiscal.

Soluția cheie- informatizarea

Pentru îmbunătățirea colectării și reducerea decalajului la încasarea TVA este nevoie și de informatizarea procesului de administrare a TVA, susțin economiștii. Aceasta înseamnă implementarea e-Factura pentru toate tranzacțiile B2B (Business to Business), dar și asigurarea corelării informațiilor primite de la acest sistem cu cele obținute de la casele de marcat deja conectate la Centrul Național de Informații Financiare. ”Atât actualul sistem de raportare implementat pentru casele de marcat este deja de mult depășit tehnologic, cât și RO E-factura (foarte recent implementat), iar un upgrade al acestor sisteme la nivelul la care sunt demult implementate în alte state (emitere facturi și bonuri din aplicația gestionată de CNIF, nu doar raportare a emiterii acestora, precum în prezent) ar aduce avantaje suplimentare în creșterea gradului de colectare a TVA”, arată Consiliul Fiscal. Totodată, trebuie îmbunătățit controlul la frontieră pentru a reduce contraband, în special cu produse accizabile, atât prin utilizarea unor metode moderne de scanare în vămi, cât și prin folosirea inteligenței artificiale pentru a reduce fenomenul subevaluării valorilor declarate în vamă.

Monitorizarea firmelor

Controalele ANAF trebuie fundamentate pe rezultatul unor evaluări de risc, bazate pe tehnici de analiză big data în care ANAF să colecteze date despre contribuabili și ulterior, activitatea de control să vizeze acele domenii de activitate unde există riscuri mari de evaziune în domeniul TVA, neemitere de bonuri fiscale sau neemitere de facturi, susțin economiștii Consiliului Fiscal. ”Riscul pe care îl sesizăm este însă de a se colecta multe date și a nu se face nimic cu ele. Este esențial ca aceste date, odată colectate, să fie și folosite la analize de risc de fraudă. Pot fi implementate sisteme bazate pe inteligență artificială, care să analizeze tranzacțiile/big data și să emită semnale de risc de fraudă TVA, ANAF având acces la tranzacțiile bancare desfășurate pe teritoriul României”, se mai precizează în raportul Consiliului Fiscal.