Constanţa, judeţul în care Curtea de Conturi a făcut cele mai multe sesizări penale
Constanţa, judeţul în care Curtea de Conturi a făcut cele mai multe sesizări penale
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestLa malul mării, autorităţile prăduiesc cei mai mulţi bani publici
La malul mării, autorităţile prăduiesc cei mai mulţi bani publici
Constanţa este judeţul în care Curtea de Conturi a făcut cele mai multe sesizări penale către parchete cu privire la cheltuirea ilegală a banilor publici. Nici măcar în Bucureşti, capitala României, nu s-au prăduit atâţia bani cât au reuşit autoriăţile şi companiile publice de la malul mării. Informaţiile apar în Cartea Albă a Curţii de Conturi pentru perioada 2008- 2017, publicată o dată cu încheierea mandatului preşedintelui acestui for, Nicolae Văcăroiu.
Nu mai puţin de 35 de sesizări penale a făcut Curtea de Conturi în Constanţa, în perioada 2008- 2017, în urma controalelor făcute aici în ultimii nouă ani. Judeţul de la malul mării ocupă astfel un dezonorant prim loc în topul celor care au săvârşit cele mai multe fapte penale cu prejudicii uriaşe aduse bugetului de stat. Urmează Bucureştiu şi judeţul Timişoara, cu câte 34 de sesizări penale, apoi judeţul Galaţi, cu 32 de dosare penale întocmite la sesizarea Curţii de Conturi.
Celelalte judeţe se află mult sub aceste cifre: 25- judeţul Iaşi, 24- judeţul Dâmboviţa, 22- judeţele Braşov şi Giurgiu, 21- judeţene Buzău şi Tulcea etc. Interesantă este situaţia judeţului Argeş, unde Curtea de Conturi a descoperit, în 9 ani de zile, un singur caz penal, în timp ce în Covasna nu a întocmit, niciodată, nicio sesizare penală.
În perioada amintită, Curtea de Conturi a instrumentat la nivel naţional 186.134 de cazuri asupra a 22.152 de entităţi centrale şi locale, descoperind prejudicii de 11.948.415.000 lei, echivalentul a peste 2,5 miliarde de euro. Curtea de Conturi a întocmit 718 sesizări penale în urma controalelor sale, în dosare penale cu prejudicii de 11.350.355.750 lei.
“Faptele pentru care s-a făcut sesizarea organelor de cercetare penală se referă, în principal, la nerespectarea dispozițiilor legale din domeniile: contabilității; finanțelor publice, inclusiv finanțe publice locale; inventarierii și evaluării/reevaluării tuturor elementelor patrimoniale; proprietății publice și regimul juridic al acesteia; fiscal; achizițiilor publice; finanțării nerambursabile alocate pentru activități nonprofit de interes general şi al datoriei publice”, se arată în raportul Curţii de Conturi.
Curtea de Conturi a constatat că printre cauzele neregulilor din administraţia locală, adică locul unde s-au descoperit cele mai multe prejudicii, sunt dezinteresul şefilor şi slaba pregătire a personalului.
“În urma evaluării sistemelor de control şi audit intern şi a probelor de audit obținute de auditorii publici externi, în marea majoritate a instituțiilor auditate, dar mai ales în administrația publică locală s-a concluzionat că sistemele de control şi audit intern nu funcționează la parametrii doriți, activitățile de audit intern, la nivelul unor instituții publice sunt, în general, formale, ineficiente sau insuficient de riguroase, nu acoperă domenii semnificative, iar conducătorii acestora nu sunt interesați să valorifice aceste activități şi, drept urmare, riscurile de control au fost evaluate ca fiind medii sau ridicate”, se arată în Cartea Albă a Curţii de Conturi.
“În sistemul administrației publice locale, în special la unitățile administrativ-teritoriale ale comunelor, numărul posturilor, uneori insuficient, precum și pregătirea profesională a personalului, deseori deficitară, nu permit asigurarea verificării sistematice a operațiunilor din punct de vedere al respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării lor.
Abaterile constatate în urma acțiunilor efectuate au scos în evidență faptul că, de cele mai multe ori, acestea se datorează disfuncționalităților existente în organizarea şi exercitarea controlului şi auditului intern, care nu funcționează la un nivel care să asigure realizarea veniturilor bugetare şi gestionarea fondurilor publice, în condiții de legalitate, regularitate şi maximă eficiență. Organizarea şi exercitarea, în mod deficitar, a controlului financiar preventiv, de către instituțiile publice, are, printre cauze, insuficienta implicare a conducerii entităților, elaborarea procedurilor în mod formalizat, fără aplicarea lor în practică, lipsa personalului de specialitate, cu consecințe în ceea ce priveşte separarea atribuțiilor de control preventiv de acelea de conducere a evidenței contabile sau de participare la executarea operațiunilor economico-financiare în cauză”, se mai arată în raport.
Rocsana CRISTEA
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News