REPLICA ONLINE CONSTANTA

7.6° Constanța Sâm., 20 Apr. 2024
Anul XX Nr. 6705
7.6° Constanța Sâmbătă, 20 Aprilie 2024 Anul XX Nr. 6705
 

Constănţeanul care l-a mituit pe judecătorul Mustaţă n-a scăpat de puşcărie, dar rămâne cu averea

Constănţeanul care l-a mituit pe judecătorul Mustaţă n-a scăpat de puşcărie, dar rămâne cu averea

Replica API 2 iunie 2014 | 00:00 1388

Intermediarul şpăgii, de la văcuţele Tnuva, la decoraţiile Bisericii

Intermediarul şpăgii, de la văcuţele Tnuva, la decoraţiile Bisericii

Ciprian Moraru, afaceristul constănţean care l-a mituit pe judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, cel arestat la sfârşitul lunii aprilie într-unul dintre cele mai dezgustătoare dosare de corupţie din justiţia românească, poate spune că nu a dat degeaba şpaga. Chiar dacă verdictul Curţii de Apel nu a fost întocmai cu cel promis de intermediarul mitei, constănţeanul tot a înţeles ceva din banii daţi judecătorului Mustaţă într-o pungă de cadouri: pedeapsa a fost mai blândă decât cea dictată de instanţa anterioară, în celebrul dosar Ciupercă, iar averea i-a rămas intactă, deşi aceeaşi instanţă a dispus iniţial confiscarea tuturor bunurilor aflate atât pe numele său, cât şi al soţiei. O sentinţă cât se poate de drastică, în concordanţă cu noile reglementări europene privind confiscarea specială a averilor celor condamnaţi, adică inclusiv a bunurilor aflate pe numele rudelor. Iar averea în discuţie este una cât se poate de substanţială: trei autoturisme, din care două marca Mercedes şi trei case în municipiul Constanţa. Şi intermediarul şpăgii date de constănţeanul Moraru judecătorului corupt Mustaţă are o poveste interesantă: afaceristul Ion Boraciu este cel care a cumpărat vacile de lapte ale companiei Tnuva, la retragerea acesteia din România, fiind în acelaşi timp decorat şi fiu de nădejde al Bisericii Ortodoxe Române.

Omul de afaceri constănţean Ciprian Moraru a fost condamnat definitiv, în celebrul dosar al carderului Ciupercă, pe 28.05.2014, de Curtea de Apel Bucureşti, la doar o zi după ce a împlinit vârsta de 36 de ani şi a fost săltat de poliţişti, pentru a fi dus la penitenciar, pe 29 mai. Potrivit site-ului instanţelor, Moraru a fost condamnat la 5 ani de închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi, precum şi confiscarea sumei de 10.000 lei, obţinută din infracţiunile pentru care a fost condamnat. În schimb, magistraţii Curţii de Apel au înlăturat dispoziţia Tribunalului Bucureşti privind confiscarea specială a tuturor bunurilor aflate pe numele lui Ciprian Moraru şi a soţiei acestuia, Claudia Moraru. "Replica" prezenta în premieră, pe 16 ianuarie a.c., una din cele mai dure sentinţe date vreodată de o instanţă românească într-un dosar de crimă organizată: 150 de ani de închisoare pentru cei 12 infractori din gruparea Ciupercă- Murgui şi confiscarea tuturor averilor găsite pe numele carderilor şi a familiei acestora, numai în cazul lui Gabriel Ciupercă fiind vorba despre incredibila sumă de 3 milioane de euro, confiscarea acesteia adăugându-se la pedeapsa privativă de libertate de 9 ani. Complicele Ciprian Moraru a fost condamnat atunci la 7 ani de închisoare şi confiscarea a trei autoturisme (din care două marca Mercedes) şi două locuinţe, cu terenurile aferente, pe care le deţinea în devălmăşie cu soţia sa, Claudia.

Tribunalul i-a luat, Curtea de Apel i-a dat, fie numele lui Mustaţă binecuvântat

Astfel, Tribunalul Bucureşti hotăra, pe 19.12.2013, confiscarea specială a "10.000 lei de la inculpatul Moraru Ciprian, echivalent al bunurilor dobândite prin săvârşirea activităţii infracţionale din perioada 23-24 02 2013 (an modificat ulterior ca fiind 2006, prin îndreptarea materială pronunţată pe 08.01.2014- n.red.), precum şi autoturismul Mercedes cu număr înmatriculare nr B-61303, respectiv autoturismul Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare CT 34 VMA sau contravaloarea în lei a acestuia la data achiziţionării, ce se va identifica cu ocazia punerii în executare a dispoziţiei de confiscare; imobil, deţinut în devălmăşie cu soţia Moraru Claudia, situat la adresa de domiciliu, compus din clădire cu suprafaţa utilă de 61,70 mp şi teren în folosinţă cu suprafaţa de 10 mp; autoturism marca OPEL ASTRA, capacitate cilindrică 1598 cmc, serie motor 02CU0852, serie caroserie W0L000058T5021317; imobil, deţinut în devălmăşie cu soţia Moraru Claudia, situat în Constanţa, str. Sergent Olteanu Ion nr,4, compus din clădire cu suprafaţa construit desfăşurată de 74,61 mp, anexă de lemn cu suprafţa de 15,25 mp şi teren în proprietate cu suprafaţa de 203 mp (din acte 200 mp), imobil, deţinut în devălmăşie cu soţia Moraru Claudia, situat în Constanţa, str. Popa Farcaş nr.42 compus din clădire cu suprafaţa construit desfăşurată de 84,04 mp, anexă de lemn cu suprafaţa de 25,57 mp şi teren în proprietate cu suprafaţa de 327,05 mp". Evident, Ciprian Moraru a făcut recurs, iar pe 5 martie 2014 îşi pleda cauza în biroul lui Ion Boraciu cu judecătorul corupt Stan Mustaţă, care spunea, potrivit rechizitoriului DNA ce a stat la baza arestării sale, că nu-i putea garanta în nici un caz achitarea, ci doar o pedeapsă cu suspendare, la Curtea de Apel. "Mie în mie. Asta vreau să... luna viitoare îţi spun mie în mie. Nu ...[neinteligibil]... Da, suspendare, nu-ţi dă altceva. Jur că nu-ţi dă altceva ...[neinteligibil]... Achi ...[neinteligibil]... suspendare. Un doi ani, doi ani jumate - cu suspendare", îi spunea Boraciu lui Moraru, se arată în rechizitoriul procurorilor, după ce afaceristul constănţean a achitat şpaga către judecătorul Mustaţă, care părăsise între timp biroul. Înainte de plecarea magistratului, Moraru a scos din buzunarul drept al pantalonilor un teanc de bancnote şi a încercat să i-l înmâneze lui Mustaţă, dar acesta i-a indicat să dea banii grefierei Mariana Curea, prezentă la întrunire. "Dă-i, mă, ei!", a spus judecătorul Stan Mustaţă, iar Moraru a pus banii într-o pungă de cadouri, cu care grefiera a părăsit încăperea. Aproape trei luni mai târziu, interval în care Mustaţă a şi fost arestat, Curtea de Apel Bucureşti reducea pedeapsa lui Ciprian Moraru de la 7 la 5 ani, anulând însă măsura confiscării speciale a averii, aşa cum fusese dictată de tribunal.

Intermediarul Boraciu, de la salvatorul văcuţelor Tnuva, la ctitorul de biserici decorat de Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor

Carderul constănţean Ciprian Moraru a derulat mai multe afaceri în domeniul transporturilor, iar în anul când a dat lovitura alături de gruparea Ciupercă era directorul unei importante companii de shipping, controlată de un nume respectabil în domeniu. În iunie 2006, Ciprian Moraru era numit coordonator al punctului de lucru din Portul Constanţa Sud- Agigea al firmei Transatlantic Shipping and Trading SRL, deţinută de China Shipping Romania Agency Ltd şi condusă de Dan Ghican, administrator al prestigioasei Academii de Studii Economice (ASE) Bucureşti. Ulterior, Moraru devine asociat (alături de Silviu Ionel Ştefancu) şi administrator la Real Speed Logistic SRL, Speed Trans CMC (împreună cu Adrian Vişan), păstrându-şi participaţia şi la Cipcris SRL, toate firmele având sediul social declarat în imobilele lui Moraru confiscate de tribunal şi restituite de Curtea de Apel. Şi pentru că am adus în discuţie afacerile celor din dosarul judecătorului corupt Mustaţă, merită amintite câteva lucruri şi despre intermediarul şpăgilor încasate de magistrat. Ion Boraciu, de 43 de ani, locuieşte în Urziceni, dar este originar din comuna ialomiţeană Ciocârlia, unde este prezentat ca fiu al vetrei şi vrednic ctitor de biserici. Boraciu, alintat Fafa, este director în cadrul firmei Albora SRL din Coşereni, pe care a fondat-o şi ulterior trecut-o pe numele fratelui său, Marin Boraciu. În 2012, firma Albora cumpăra cu 1,3 milioane de euro ferma cu 900 de vaci de la Adunaţii Copăceni a procesatorului israelian de lapte Tnuva, care s-a retras în acelaşi an din România. Tot în 2012, Ion Boraciu, membru al Consiliului Eparhial şi al Adunării Eparhiale a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, era decorat de către Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, cu Crucea Sloboziei în rang de cavaler.

Cristian ANTON

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
271241102118
5/49
123724351130
joker
42644172614