Constantin Dina, directorul DSP: 113 angajaţi vor trece în subordinea Consiliului Judeţean

Anul 2014 vine cu schimbări în Sănătate

Din 2014, spitalele din România urmează să fie transformate în SRL-uri, regii autonome sau organizaţii neguvernamentale. Asta numai dacă proiectul de lege va intra în cele din urmă în vigoare. Proiectul pilot vizează funcţionarea unităţilor spitaliceşti pe principiile economice ale mediului de afaceri privat, dorindu-se în acest fel ca spitalele să se dezvolte prin credite bancare sau emitere de obligaţiuni. Avantajele acestor transformări ar fi următoarele: unităţile spitaliceşti vor avea acces la finanţări din mai multe surse, odată de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii, apoi prin contractele încheiate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, îşi vor putea dezvolta servicii private. Toate aceste schimbări vor contribui la "reducerea birocraţiei", susţine dr. Dina Constantin, directorul Direcţiei de Sănătate Publică din Constanţa.

Reporter: La Constanţa a avut loc o dezbatere la Instituţia Prefectului pe marginea Legii Sănătăţii şi aş dori să-mi spuneţi ce schimbări radicale aduce anul 2014 în sistemul sanitar românesc?

Constantin Dina: Conform proiectelor de lege, care sunt spre vizualizare şi pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi care au tot fost discutate, se preconizează transformarea spitalelor în fundaţii, regii autonome sau societăţi comerciale. Acest lucru se va întâmpla. A fost o discuţie şi s-a introdus în pachetul legislativ o prevedere astfel încât aceste spitale să nu poată să fie vândute sau terenul care există sub ele să nu poată să fie vândut, în sensul în care cineva ar cere falimentul vreunei unităţii sanitare după ce, eventual, ar avea loc această transformare. Aceasta e o schimbare majoră în statutul unui spital. Acest lucru va da posibilitatea ca spitalul să îşi negocieze cu salariaţii ce venituri să le ofere pentru munca prestată. Vor putea oferi venituri mai mari celor care aduc spitalului venituri mai mari, au mai mulţi pacienţi sau muncesc mai mult pentru unitatea sanitară. De asemenea, este clar că există posibilitatea de apariţie a unor secţii private în spitale cărora, în principiu, li se aplică aceeaşi legislaţie ca şi pentru secţiile publice, dar cu menţiunea că acolo, o parte din serviciile care se oferă probabil vor fi urmate şi de o coplată care va fi mai mică sau mai mare în funcţie de ceea ce se oferă acolo. Pe de altă parte, nu se va mai sta cât se stă acum pentru scoaterea unui post la concurs. Acum dacă ai nevoie de un medic, scoţi postul la concurs, trebuie să publici în "Viaţa medicală", şi de-abia după ce se îndeplinesc anumite criterii de timp se întâmplă examenul propriu-zis. Uneori se întâmplă să nu se mai prezinte nimeni la examen şi atunci trebuie să reiei procedura. Inclusiv acest lucru se simplifică, lucrurile se vor aproba mai repede şi astfel unitatea sanitară va putea să beneficieze de tot ce înseamnă servicii medicale pe care poate să le ofere un viitor medic de care au ei nevoie. Există lipsă de medici ATI sau de medici neonatologi, se scot posturile la concurs, oamenii nu vin din cauza salariilor mici. Dacă ne luăm după toate statisticile care au fost făcute până acum, se pare că în ultimii 5 ani ani au plecat cam 10.000 de medici şi asistente medicale în afara ţării. Schimbările care se fac în acest domeniu va fi unul benefic pentru fiecare spital în parte, pentru că va reduce birocraţia existentă în prezent.

Rep.: Care spitale din Constanţa credeţi că ar putea fi transformate în S.R.L.-uri, regii atutonome şi care în ONG-uri?

C.D.: Sincer să vă spun, nu ştiu. Această decizie aparţine coordonatorului principal şi secundar de credite, vor lua decizia împreună şi vor alege cea mai bună formă de organizare a unităţii sanitare.

Rep.: Ministerul Sănătăţii nu va avea un cuvânt de spus în acest sens?

C.D.: Probabil se va stabili o procedură de lucru pentru ca aceste unităţi sanitare să fie clasificate în regii autonome, societăţi comerciale, dar încă nu cunosc această procedură. Cu siguranţă va exista un dialog în ceea ce priveşte alegerea acestei forme de organizare astfel încât să fie cât mai bine pentru unitatea sanitară.

Rep: Vorbiţi de unităţile sanitare, "să le fie lor bine", dar pentru pacienţi cât de benefice vor fi toate aceste schimbări?

C.D.: Acest lucru se va răsfrânge şi asupra pacientului, se va răsfrânge într-un mod bun, în sensul în care aceste spitale vor putea lua decizii mult mai rapid şi vor putea să presteze anumite servicii către populaţie. Pacientul este beneficiarul lucrurilor care se întâmplă în sistemul sanitar, serviciile medicale vor fi puse la dispoziţie de către unitatea sanitară pentru că aceasta îşi va putea angaja personalul necesar care să presteze aceste servicii medicale şi care să asigure un confort în diagnosticarea şi tratarea pacientului. Acum există o lipsă de personal sanitar, dar aceste lucruri nu vor putea fi făcute peste noapte. Este un prim pas care va ajuta la debirocratizarea întregului sistem, un pas care va aduce decizia mai aproape de cetăţean. Spitalul va fi înregistrat ca plătitor de TVA, cu posibilitatea să-şi poată deduce acest TVA, şi să folosească banii în infrastructură, dotare cu echipamente medicale, în beneficiul şi pentru confortul pacienţilor. Sub oricare dintre cele 3 forme de organizare, spitalul rămâne în proprietatea publică a statului prin Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean, Consiliul Local. Personalul medical nu va mai avea norme de salarizare comune cu cele ale personalului bugetar putând astfel creşte veniturile acestora, creştere care poate fi în funcţie de performanţele profesionale, dar şi în funcţie de satisfacţia pacientului. Pacientul va avea posibilitatea să-şi aleagă medicul la care vrea să fie tratat.

Rep.: De ce ar avea nevoie România de spitale transformate în regii autonome, ONG-uri sau SRL-uri?

C.D.: În momentul de faţă unităţile sanitare sunt în sistemul public, iar salarizarea personalului se face destul de greu şi prin această transformare unităţile vor putea să îşi angajeze profesionişti, să îi plătească la un nivel acceptabil pentru ei, pentru ca aceştia să rămână în sistemul sanitar din România.

Rep.: Asta presupune că vor creşte şi costurile pentru serviciile medicale...

C.D.: Depinde de managerul fiecărei unităţi sanitare cum îşi gestionează aceste costuri, cum îşi gestionează şi distribuie contractele pe care le are spitalul sau pe care le face spitalul. Lucrurile aceste nu depind neapărat de modalitatea prin care se transformă aceste unităţi sanitare. Scoaterea lor din sistemul public le dă un mare avantaj inclusiv la organizarea de licitaţii. În prezent, o licitaţie durează 7-8 luni. Poate să-şi negocieze costurile pe care le are cu anumite materiale sanitare, să negocieze altfel.

Rep.: Care este rostul secţiilor private într-un spital public?

C.D.: Pentru o secţie privată trebuie să ai în buzunar minim100.000 de euro. Un privat într-un spital public ori munceşte de rupe, să asigure servicii de calitate pacienţilor, ori moare. Privatul va trebui să îndeplinească anumite condiţii pentru a funcţiona în sistemul public. Pacienţii dacă vor fi trataţi cu lehamite, nu vor mai apela la serviciile lor.

Rep.: La Spitalul Judeţean au fost o serie de probleme privind perceperea unor taxe de intrare în unitatea sanitară. Urmare a unor controale aţi aplicat sancţiuni, iar unitatea a şi făcut un demers în instanţă. Cum comentaţi?

C.D.: La momentul la care s-a constatat faptul că nu se respecta Ordinul privind programul de vizită al pacienţilor în unitatea sanitară, s-au aplicat sancţiuni conform legii şi, de asemenea, s-a impus spitalului să revină în limitele legale, lucru care s-a şi întâmplat. În acest moment se respectă programul de vizită al aparţinătorilor în unitatea sanitară, iar scopul nostru a fost atins acela de a fi respectat ordinul Ministerului Sănătăţii. Există un demers în instanţă, dar în momentul în care s-a aplicat respectiva sancţiune s-a respectat legea.

Rep.: Vorbiţi de legi, de probleme pe care le întâmpinaţi când aplicaţi sancţiuni celor care încalcă legea, deşi acum spitalele nu sunt SRL-uri...

C.D.: Faptul că spitalele vor fi transformate în SRL-uri, ONG-uri sau regii autonome nu va afecta în nici un fel activitatea de control. Orice instituţie sanitară se supune rigorilor autorizării sanitare.

Rep.: Ce intenţionaeză să facă Ministerul Sănătăţii cu direcţiile de sănătate publică?

C.D.: În luna noiembrie a.c. a fost adoptat proiectul privind descentralizarea. Prin acest proiect s-a statuat faptul că direcţiile de sănătate publică vor trece în subordinea şi coordonarea consiliilor judeţene, iar serviciile de control vor rămâne la Ministerul Sănătăţii. Transferul activităţii la consiliul judeţean va fi benefic, pentru că va ajuta în coordonarea unităţilor sanitare din judeţul nostru. Deciziile se vor lua pe plan local şi nu la Bucureşti. Direcţia de Sănătate Publică din Constanţa colaborează cu toate primăriile din judeţ legat de potabilitatea apei.

Rep.: Câţi angajaţi ai Direcţiei de Sănătate vor trece în subordinea Consiliului Judeţean Constanţa?

C.D.: Tot ce înseamnă Direcţia de Sănătate Publică, laboratoare de investigaţii, respectiv 113 persoane.

Rep.: Când se va întâmpla acest lucru?

C.D.: În momentul în care va fi publicat în Monitorul Oficial, legea va intra în vigoare.

Alexandra VASILE