Corlăţean: Pledăm pentru evitarea fragmentării şi a riscului unei Europe cu două viteze

Principala motivaţie a României în drumul către Uniunea Europeană a fost conştiinţa apartenenţei la o comunitate a valorilor de care fusese separată pentru mai bine de o jumătate de secol, subliniază ministrul de Externe, Titus Corlăţean, într-un mesaj transmis joi, de Ziua Europei, semnalând totodată că din cauza crizei "încrederea în destinul nostru comun nu mai este la fel de puternică la nivel european" şi pledând pentru evitarea riscului unei Europe cu două viteze.

"Astăzi sărbătorim un eveniment cu o puternică semnificaţie simbolică pentru continent şi cetăţenii europeni. Îl sărbătorim în timpul unei perioade dificile pentru Uniune şi cetăţenii acesteia. Traversăm o perioadă în care încrederea în destinul nostru comun nu mai este la fel de puternică la nivel european pe cât obişnuia să fie în perioade mai stabile economic. Cu toate acestea, nu credem că părinţii fondatori ai Uniunii au crezut vreodată că drumul pe care l-au deschis va fi unul lipsit de obstacole. Când îi cităm, tindem adesea să le creionăm o imagine simplificată, cea a unor idealişti sau a unor utopici. Cu toate acestea, ei reprezintă acea combinaţie unică între pragmatism şi idealism care îi caracterizează pe marii vizionari politici", se arată în mesajul şefului diplomaţiei.

El aminteşte că filosofia politică a fondatorilor UE "s-a născut între ruinele celui mai distructiv conflict pe care l-a cunoscut vreodată umanitatea".

"Viziunea 'părinţilor fondatori' nu a fost o utopie a păcii şi prosperităţii. A fost un proiect cu rezultate concrete, cuantificabile, care a pus accentul asupra instituţiilor şi a economiei şi care este profund înrădăcinat în valorile democraţiei, drepturilor omului, libertăţilor fundamentale şi pluralismului. Istoria de aproape 60 de ani a Uniunii le-a dat dreptate părinţilor fondatori. Un conflict militar între naţiunile Europei este de neconceput în momentul de faţă. În ce priveşte prosperitatea economică, suişurile şi coborâşurile sunt de neevitat, însă, în pofida actualei crize, nimeni nu poate nega în mod credibil avantajele imense ale pieţei comune şi oportunităţile pe care le oferă atât statelor membre, cât şi fiecărui cetăţean în parte", afirmă Corlăţean.

El apreciază că realizarea cea mai mare o reprezintă deschiderea şi caracterul inclusiv care stau la baza proiectului fondatorilor Uniunii şi arată că "ceea ce a început cu şase ţări este în momentul de faţă o construcţie unică şi complexă formată din 27 de state, în curând 28, aproape jumătate de miliard de cetăţeni şi instituţii comune şi eficiente".

Totodată, Titus Corlăţean menţionează că acest an marchează a douăzecea aniversare a semnării de către România a Acordului European, primul pas hotărâtor în drumul către aderarea la Uniunea Europeană.

"Acordul a pus bazele viitoarei cooperări dintre România şi Uniunea Europeană. În context, aş vrea să subliniez că principala motivaţie a României în drumul către Uniunea Europeană a fost conştiinţa apartenenţei la o comunitate a valorilor de care fusese separată prin hazardul istoriei pentru mai bine de jumătate de secol. Aderarea la UE a fost, alături de aderarea la NATO, principalul nostru proiect după căderea comunismului, în 1989. Avantajele aderării sunt multiple şi nu pot fi minimizate. Drumul către aderarea la UE a presupus modernizarea instituţională, creşterea oportunităţilor economice şi un mai bun nivel de trai", subliniază ministrul de Externe.

El susţine că unul dintre marile avantaje ale aderării la UE este posibilitatea de a lua parte în şi a influenţa procesul decizional al Uniunii şi posibilitatea de a-ţi promova propriile iniţiative în cooperare cu alte state membre. În plus, României i s-a oferit posibilitatea de a contribui cu propriile iniţiative şi idei în domenii precum Piaţa Unică, securitatea energetică sau politica externă.

"Jucăm un rol cheie în avansarea unor iniţiative precum Strategia UE pentru Regiunea Dunării, în stimularea cooperării în regiunea Mării Negre şi în sprijinirea integrării europene a Balcanilor de Vest şi a ţărilor din Vecinătatea Estică. Fideli principiilor noastre de solidaritate şi cooperare, subliniem şi vom continua să subliniem importanţa metodei comunitare ca singurul mod eficient de gestionare a problemelor care în mod inevitabil vor apărea în interiorul Uniunii şi al statelor membre", adaugă Titus Corlăţean.

El îşi exprimă crezul într-o Europă mai profund integrată, atât economic, cât şi politic.

"Credem, de asemenea, că integrarea politică şi cea economică sunt strâns legate între ele. În consecinţă, pledăm în relaţiile cu partenerii noştri pentru acţiunea comună, cu respectarea deplină a regulilor europene, pentru evitarea fragmentării şi a riscului unei Europe cu două viteze, care sunt un obstacol nu numai pentru revenirea economică, ci şi pentru construcţia europeană ca atare", mai susţine Corlăţean.

El arată că beneficiile presupun întotdeauna noi responsabilităţi şi noi provocări care trebuie asumate. Interdependenţa economică a Europei a dus la un efect de domino în zona euro, care nu a ocolit aproape niciun stat.

"În vremuri precum acestea, viziunea părinţilor fondatori este mai necesară decât oricând. Exemplul lor de gândire strategică şi capacitatea lor de a avea o largă viziune asupra dezvoltării Europei, în ansamblu, sunt la fel de relevante astăzi ca şi la momentul lansării proiectului european. Dezbaterea actuală privind viitorul Europei trebuie fundamentată pe aceleaşi principii de solidaritate, urmând exemplul iniţiatorilor proiectului european", spune ministrul.

În acest context, el se pronunţă "ferm" împotriva tendinţelor populiste sau xenofobe, despre care afirmă că, prin natura lor, constituie negarea însăşi a proiectului european şi a valorilor sale fondatoare.

"Acestea se manifestă adesea într-o formă mai puţin directă. Ne gândim, de exemplu, la tendinţe de reconsiderare a celor patru libertăţi fundamentale ale Uniunii, în special a libertăţii de mişcare a cetăţenilor europeni. Aceasta constituie un element inerent pieţei interne şi una dintre principalele reuşite ale proiectului european, pe care trebuie să-l prezervăm cu toţii, conform Tratatelor", declară şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

El aminteşte că în 2013 se sărbătoreşte, de asemenea, Anul European al Cetăţenilor, considerând că este o bună ocazie "să dăm cuvântul cetăţenilor europeni, să ascultăm ce au de spus şi să le folosim ideile pentru un viitor mai bun".