Creșterea economică peste potențial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash

Voinea (BNR):

Liviu Voinea

Creșterea economică peste potențial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash, însă deficitul structural de astăzi este deficitul cash de mâine care va trebui finanțat în condiții ce pot deveni adverse pentru economiile emergente, a declarat, luni, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, în conferința de prezentare a Raportului asupra stabilității financiare, scrie Agerpres.

"Când se înregistrează creștere economică peste potențial, așa cum se înregistrează astăzi în România, este recomandat să se realizeze economii, în sensul consolidării fiscale. Veniturile suplimentare obținute din creșterea economică peste potențial permit doar pe termen scurt finanțarea unor cheltuieli suplimentare, dar aceste cheltuieli sunt permanente în timp ce veniturile sunt temporare întrucât ele vor scădea ceteris paribus, când economia va reveni la ritmul de creștere normal sau potențial. Așadar, creșterea economică peste potențial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash, însă deficitul structural de astăzi este deficitul cash de mâine care va trebui finanțat în condiții ce pot deveni adverse pentru economiile emergente", a spus Liviu Voinea.

Acesta a precizat că este îngrijorătoare evoluția deficitelor gemene, deficitul fiscale și cel de cont curent, care semnalizează tocmai caracter peste potențial al creșterii economice actuale, ceea ce poate pereclita stabilitatea financiară pe termen mediu.

"Politica fiscală expansionistă începută în anul 2016 prin aplicarea Codului Fiscal din anul 2015 a continuat în anul 2017 conducând la epuizarea spațiului fiscal obținut în perioada anterioară, 2010-2015. Deficitul de cont curent raportat la Produsul Intern Brut, deși este la un nivel mult inferior celui anterior crizei, evoluează divergent față de celelalte economii emergente din Uniunea Europeană. Deficitul structural a depășit în anul 2016 în mod semnificativ ținta pe termen mediu de 1% și este estimat să înregistreze 3,9% în anul 2017. De altfel, Comisia Europeană a inclus România în procedura de deviere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu", a afirmat Voinea.

Viceguvernatorul BNR a menționat faptul că în anul 2009, când economia României a intrat în recesiune, deficitul structural din anii precedenți s-a transformat în deficit cash și a fost apoi nevoie de șase ani de consolidare fiscală.

"Această combinație între o politică fiscal-bugetară expansionistă în condiții de creștere economică peste potențial și deteriorarea sentimentului piețelor externe pentru economiile emergente, în general, poate amplifica volatilitatea și poate afecta stabilitatea financiară pe mai multe canale: rata dobânzii, cursul de schimb, rata inflației", a mai spus Liviu Voinea.