Cristea: "Dacă după explorare se constată că sunt resurse, cine credeţi că mai scoate Chevron de aici?"

Anumite declaraţii contradictorii, de la finele anului 2012, au avut darul de a conduce la ideea că nici un referendum local, organizat pe tema explorării/exploatării gazelor de şist nu a fost valid. Cel de la Costineşti a fost - surpriză - valid, iar dovada este cât se poate de oficială: Primăria Costineşti a publicat, pe site-ul oficial, hotărârea 67/19.12.2012 privind "însuşirea rezultatelor şi validarea acestora la referendumul local desfăşurat la data de 09.12.2012 în comuna Costineşti cu privire la exploatarea gazelor de şist prin fracţionare/fracturare hidraulică, pe teritoriul comunei Costineşti, judeţul Constanţa". În hotărârea de consiliu se mai arată că la referendum a participat un procent de 50,71% din populaţie, fapt însuşit de consilierii prezenţi la şedinţa din decembrie 2012. Primarul a fost delegat, conform aceluiaşi document, să înainteze hotărârea Instituţiei Prefectului Judeţului Constanţa, în vederea informării Guvernului, prin ministerul de resort, cu privire la rezultatul referendumului local.

După cum se poate observa, în hotărârea privitoare la referendum se face vorbire despre "exploatarea gazelor de şist prin fracţionare/fracturare hidraulică", în timp ce, în momentul de faţă, compania Chevron are doar aviz pentru explorare. Însă, ne lămureşte primarul comunei Costineşti, Traian Cristea: "Dacă după explorare se constată că sunt resurse, cine credeţi că îi mai scoate pe ăştia (compania Chevron - n.r.) de aici? Dacă guvernanţii nu le dau mai departe restul de avize, pentru exploatare, înseamnă că doar au vrut să le ia banii pentru explorare...", filosofează edilul şi, la drept vorbind, teoria lui nu sună eronat. Întrebat ce părere are el, personal, despre întreaga "poveste", primarul a declarat: "Dacă am făcut referendum, cum să fiu de acord? Cum pot eu acum să fiu împotriva comunităţii, care a ieşit al vot şi a votat împotriva gazelor de şist". Însă, tot primarul declară: "Aţi văzut că Guvernul nu se uită la noi, au dat avize...". O declaraţie asemănătoare a avut, zilele trecute, şi viceprimarul comunei Limanu, Marius Dumitru, iar în acest context îi redăm întregul punct de vedere pe tema gazelor de şist: "Referendumul nu a trecut pentru că nu a fost prezenţă de 50% plus 1. Însă, peste 90% din cei prezenţi la vot s-au declarat împotriva gazelor de şist. Există şi acţiunea primăriei, care a atacat în contencios HG 188/20 martie 2012 privind aprobarea Acordului petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX - 18 Vama Veche, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Chevron România Holding B.V. Domnul primar Nicolae Urdea a fost de două sau trei ori la şedinţele de la Agenţia de Mediu în care Chevron a cerut aviz de mediu. A reuşit să blocheze de 2-3 ori avizul. Până la urmă, au luat aviz. Cei de la Chevron au semnat cu guvernarea trecută acordul, iar acum văd că actualii guvernanţi le-au dat şi aviz. Noi suntem, ca autoritate locală, cantitate neglijabilă din câte se vede, şi pentru cei de la Bucureşti, şi pentru guvernanţi. Vrem şi noi să fim băgaţi în seamă, să vină un domn cu autoritate, la cravată, care să ne prezinte un pliant, să discute cu noi, să explice, aşa cum fac ONG-urile care împart pliante şi ne trimit pe Internet să vedem filmuleţe cu dezastrele cauzate de exploatarea gazelor de şist. Poate nu e pericol, dar ei nu au discutat şi cu noi, iar eu de aici nu mă mut, aici locuiesc şi eu, şi copiii mei, şi vreau să beau apă curată. Asta, ca să nu mai vorbesc de turism. O să treacă turiştii ca glonţul prin Limanu, Vama Veche, 2 Mai, spre bulgari, eventual şi cu aerul condiţionat din maşini oprit, să nu inhaleze ceva...", a comentat viceprimarul din Limanu, Marius Dumitru, pe tema lipsei de comunicare dintre administraţia locală şi reprezentanţii Chevron. Întrucât, anterior, viceprimarul nu a ştiut să spună când anume este următorul termen în procesul intentat de primărie împotriva HG 188/20 martie 2012, iată că primarul, Nicolae Iustin Urdea, a dat "un semn de viaţă": prin intermediul unui SMS ne-a informat că următorul termen este pe 13.06.2013, la Curtea de Apel Bucureşti. Adăugăm, de asemenea, şi punctul de vedere al preşedintelui Consiliului PER, avocatul Dumitru Bădrăgan, pe această temă: "A fost organizat un referendum. Nu a fost validat, nu a existat prezenţă de 50% plus 1, dar din cei prezenţi, peste 90% s-au declarat împotriva explorării-exploatării gazelor de şist. Chiar dacă unele referendumuri locale nu au fost validate, 90% din cei 49% prezenţi au votat împotriva explorării-exploatării gazelor de şist. În acele comunităţi unde au fost organizate referendumuri pe această temă procentul care a spus nu reprezintă mai mult decât 60% cât spune USL că are, din cei 50% care s-au prezentat la vot. Asta, oricâte socoteli ar face şi oricât de mult ar arăta că le plac calculele matematice. Având în vedere rolul politic câştigat de partide după Revoluţia din 1989, orice strategie guvernamentală trebuie să asculte şi interesele regionale. Aceste referendumuri au avut rezultate similare în toate localităţile în care au fost organizate, astfel încât, o strategie care nu ţine cont de vocea poporului sau a cetăţeanului, este una vădit contrară rezoluţiilor P.E. din 2012, ori Europa a cerut informare şi consultare înainte de a se lua orice măsură cu impact asupra mediului. Mesajele contradictorii ale guvernanţilor ne duc la ideea că, dacă clasa politică nu este interesată de mediu şi sănătate, de drepturile naturii, se impune atunci organizarea unui referendum judeţean cu o informare concretă şi efectivă a societăţii civile şi a formatorilor de opinie". "În cazul localităţii Costineşti, întrucât referendumul este valid, trebuie întrebată Prefectura dacă a luat la cunoştinţă şi dacă a informat mai departe. Guvernanţii trebuie să ţină cont de acest referendum, altfel se pune problema unei demisii", spune Bădrăgan. "2014-2020 presupune o strategie europeană bazată pe bioeconomie, o economie "albastră" a Europei. La fel cum şi SUA, începând cu aprilie 2012, au aprobat programul strategic al biodezvoltării, axată pe bioeconomie, în euroregiunea Dunării se impune o strategie a regiunii Dobrogea axată pe eco-industrie, agricultură şi zootehnie, transport maritim şi fluvial, turism istoric şi eco, infrastructură - toate acestea creând valoare economică şi atragere de fonduri europene. Resursele de hidrocarbburi poate că au reprezentat o strategie a secolului XX, dar secolul XXI presupune o strategie axată pe exploatarea modernă a resurselor", susţine ecologistul Bădrăgan".