Culeţu: FMI nu vrea adoptarea insolvenţei pentru persoanele fizice pentru că nu are încredere în români

Dezbateri aprinse pe marginea proiectului legislativ care deja a "mâncat ficaţii" milioanelor de români cu datorii la bănci. Legea insolvenţei persoanelor fizice, care stagnează în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor de la începutul anului 2010, a fost din nou trimisă pentru raport. În această perioadă, a fost formată o nouă subcomisie, care a dezbătut diverse amendamente din partea celor care susţin adoptarea acestei legi. După mai multe tărăgănări, deputatul şi, totodată, membru al Comisiei Juridice din cadrul Camerei Deputaţilor, Dănuţ Culeţu, susţine că dezbaterile au început şi decurg într-un "stil furtunos", la care participă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Asociaţia Română a Băncilor (ARB), BNR şi diverşi deputaţi şi care au atras atenţia Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale. Toate bune şi frumoase până aici, doar că datele problemei s-au schimbat... din nou! De data aceasta, Comisia Juridică lucrează pe proiectul de insolvenţă al Guvernului, adoptat ca ordonanţă de urgenţă şi respins la Curtea Constituţională a României. Totodată, proiectul a fost respins şi la Senat. "Problema este următoarea: proiectul de lege care se discută este proiectul insolvenţei, iniţiat de Guvern şi care a făcut obiectul unei asumări de răspundere şi de neconstituţionalitate. În baza Comisiei Juridice, din care fac şi eu parte, sunt două variante: fie amendăm această lege cu insolvenţa persoanelor fizice, fie facem o altă lege pentru persoanele fizice. Am cerut un punct de vedere de la toţi liderii grupurilor parlamentare, să vedem ce se întâmplă, dacă sunt de acord cu amendarea legii cu insolvenţa persoanelor fizice. Presupunând că o vom amenda cu insolvenţa persoanelor fizice, să nu fie atacată la CCR pentru orice motiv. Discutăm legea pe care Guvernul o promovează", a explicat Culeţu, adăugând că există, din partea FMI, o neîncredere asupra faptului că, în perioadă de criză, oamenii îşi plătesc mai greu debitele.

"Am avut discuţii cu Consiliul Superior al Magistraturii, care s-a arătat favorabil acestei legi; cu Ministerul Justiţiei, care s-a arătat favorabil acestei legi; cu Asociaţia Română a Băncilor, care nu o susţine, dar care nu înţelege că efectul acestei legi este favorabil şi pentru bănci. Discuţiile au fost aprinse, variantele iniţiale ale legilor, pentru că au fost mai multe, erau cele care favorizau debitorii. Noi am spus în repetate rânduri că pornim de la varianta win-win, deci nu vrem să creăm o breşă prin care debitorii de rea credinţă să poată fi favorizaţi. ARB s-a arătat foarte sceptic, pentru că băncile vor înregistra pierderi foarte mari. A mai fost o discuţie cu FMI şi cu Banca Mondială, care, la fel, n-ar fi de acord", a declarat Culeţu, pentru "Replica". Pe de altă parte, în cadrul discuţiilor, Culeţu a reamintit de situaţia Argentinei, un eşec colosal trecut în conturile FMI, ţară pe care Fondul a făcut-o praf şi pulbere, fără a ţine cont de realităţile sociale şi instaurând un regim financiar grotesc, care a dus ţara practic în colaps. Cutremurător este faptul că FMI intenţionează să aplice aceeaşi reţetă şi în România: "La FMI am dat ca exemplu cazul Argentinei, unde nu au cunoscut foarte bine realităţile locale şi la fel se întâmplă şi de data aceasta. Realităţile locale impun ca legea insolvenţei persoanelor fizice să fie promovată. Există o neîncredere asupra faptului că, în perioadă de criză, oamenii îşi plătesc mai greu debitele. E clar, se întâmplă cu datoriile. Există un gen de, cum s-o numesc, un gen de cultură, de abordare a populaţiei şi a agenţilor, care a început să se deprecieze în sensul respectului faţă de acest element fundamental al plăţii impozitelor, taxelor şi datoriilor. Această depreciere a atitudinii şi modalităţii în care oamenii se comportă creează această reţinere", a concluzionat Culeţu.

Şansele ca legea insolvenţei persoanelor fizice să fie adoptată "la pachet" cu legea insolvenţei pentru persoanele juridice se apropie de zero, întrucât cea dintâi încă se află "blocată" la subcomisie, potrivit deputatului Iusein Ibram, la rândul său coleg cu Culeţu în cadrul Comisiei Juridice: "Dezbaterile în Comisia Juridică nu au început, legea încă e într-o subcomisie. Legea insolvenţei este în comisie, cea a persoanelor fizice este la subcomisie, nu au nici o legătură una cu cealaltă. Dezbaterile cred că mai durează, dar nu mult, pentru că e aproape de final cea a persoanelor fizice şi la care depun amendamente bănci, executori, furnizori de servicii şi alte persoane sau societăţi interesate. De asemenea, dacă intră în Comisie, nu va fi în forma finală, se poate amenda şi acolo, sigur", a declarat Ibram, pentru "Replica".

Adaptarea românească a realităţii funcţionale a legilor similare de insolvenţă personală din Statele Unite, Austria, Polonia, Ungaria sau Germania a apărut prima dată în România în anul 2010. Senatorul de Ilfov, Iulian Urban, a propus forma originală a legii falimentului personal. Legea a fost adoptată de Senatul României în martie 2010 şi, de atunci, stagnează în sertarele Camerei Deputaţilor, toate persoanele implicate în adoptarea acestui proiect au "dat-o de gard", făcând astfel pe placul băncilor, care se opun din oficiu oricăror demersuri care le lezează interesele.

Legea insolvenţei persoanelor fizice este necesară pentru protecţia românilor care au credite la bănci, faţă de presiunea creditorilor bancari, către care nu îşi mai pot permite plata restanţelor, fără să fi ajuns în stare de încetare de plăţi din vina sau culpa lor. Aşadar, legea vine în sprijinul persoanelor care nu mai pot să îşi achite ratele şi nu a celor care nu vor.

Marius Florian VASILE