Culeţu ia punct cu punct legea insolvenţei persoanelor fizice. La ce concluzie a ajuns

Răsturnare de situaţie!

Legea insolvenţei persoanelor fizice, care stagnează în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor de la începutul anului 2010, a fost din nou trimisă pentru raport. În această perioadă, a fost formată o nouă subcomisie, care a dezbătut diverse amendamente din partea celor care susţin adoptarea acestei legi.

După mai multe tărăgănări, deputatul şi, totodată, membru al Comisiei Juridice de Buget-Finanţe din cadrul Camerei Deputaţilor, Dănuţ Culeţu, susţine că dezbaterile au început şi decurg într-un "stil furtunos", la care vor participa şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Asociaţia Română a Băncilor (ARB), BNR şi diverşi deputaţi.

Toate bune şi frumoase până aici, doar că datele problemei s-au schimbat... din nou! De data aceasta, Comisia Juridică lucrează pe proiectul de insolvenţă al Guvernului, adoptat ca ordonanţă de urgenţă şi respins la Curtea Constituţională a României. Totodată, proiectul a fost respins şi la Senat. Practic, discutăm de o măscăreală a guvernării pentru această lege care protejează românii cu datorii la bănci, după cum a confirmat pentru Replica de Constanţa, Culeţu: "Ceea ce discutăm acum este un cod al insolvenţei, pe care Guvernul a încercat să-şi asume răspunderea şi a fost atacat la Curtea Constituţională, pentru că nu trebuia prin ordonanţă de urgenţă să se promoveze această lege. Acest cod se referă la persoanele juridice, iar în Comisia Juridică am discutat şi de introducerea pe lângă persoanele juridice şi persoanele fizice. Toţi colegii mei au fost de acord şi am intrat deja să discutăm pe articole, urmând să amendăm, pentru că este şi o chestiune de procedură. Fie amendăm această lege, fie lăsăm legea aşa şi mergem separat cu legea insolvenţei persoanelor fizice. Urmează să facem o adresă către liderii de grup ai Camerei Deputaţilor să ne spună care este modalitatea ca nu cumva legea să nu fie lovită din nou de neconstituţionalitate. Legea a intrat deja pe articole, suntem la articolul 20, dar are 100 şi ceva de articole. O să dureze puţin. Discuţiile în Comisie au fost, cu bancherii, cu artificii, vă daţi seama ce a fost acolo. Legea pe care o discutăm acum a venit de la Senat, unde a fost respinsă, pentru că atunci s-a rupt USL. Acum, încercăm să reluăm. Dacă vor fi modificări multe faţă de Senat, vom ajunge la o chestiune de procedură, care ar putea face legea atacabilă la CCR. Deci, sunt şi nişte chestii de regulament, de procedură. Ştim sigur că nu se va termina uşor, e un adevărat tămbălău. Legea aceasta pe care o discutăm acum aparţine Guvernului. Ea a fost iniţial aprobată pe răspundere, pe ordonanţă de urgenţă, atacată la CCR, declarată neconstituţională şi acum a reluat circuitul normal, de aprobare prin Parlament", a declarat Culeţu, pentru Replica.

Adaptarea românească a realităţii funcţionale a legilor similare de insolvenţă personală din Statele Unite, Austria, Polonia, Ungaria sau Germania a apărut prima dată în România în anul 2010. Senatorul de Ilfov, Iulian Urban, a propus forma originală a legii falimentului personal. Legea a fost adoptată de Senatul României în martie 2010 şi, de atunci, stagnează în sertarele Camerei Deputaţilor, toate persoanele implicate în adoptarea acestui proiect au "dat-o de gard", făcând astfel pe placul băncilor, care se opun din oficiu oricăror demersuri care le lezează interesele.

Legea insolvenţei persoanelor fizice este necesară pentru protecţia românilor care au credite la bănci, faţă de presiunea creditorilor bancari, către care nu îşi mai pot permite plata restanţelor, fără să fi ajuns în stare de încetare de plăţi din vina sau culpa lor. Aşadar, legea vine în sprijinul persoanelor care nu mai pot să îşi achite ratele şi nu a celor care nu vor.

Marius Florian VASILE