Culeţu: "Încă sunt bănci care se opun insolvenţei persoanelor fizice. Aşteptăm Codul în Parlament"

Cu sabia la cap, Gheţea schimbă "placa"

Mediatizat în ultima perioadă mai mult ca oricând, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, acordă declaraţii din ce în ce mai surprinzătoare. Cu "toate tunurile" pe funcţia sa de când a izbucnit scandalul "terenului lui Băsescu", Gheţea şochează în privinţa unei legi pe care tot timpul băncile au respins-o, dar acum, ar fi de acord cu ea, pentru că "nu s-au opus niciodată": "Nu ne împotrivim să avem, în România, un act normativ, legislativ, cu privire la insolvenţa persoanelor fizice. Niciodată nu ne-am împotrivit. Este un lucru normal ca într-o ţară să existe o lege privind insolvenţa persoanelor fizice", susţine Gheţea. De menţionat, ARB s-a opus dintotdeauna adoptării reglementărilor legislative privind insolvenţa persoanelor fizice, întrucât ar produce prejudicii inestimabile băncilor, în ciuda creditelor neperformante din România, care au depăşit demult nivelul îngrijorător, ajungând la unul deja tragic. Preşedintele partidului Forţa Civică Constanţa, Dănuţ Culeţu, este de acord şi parcă nu prea cu Gheţea. Deputatul constănţean consideră poziţia actuală a lui Gheţea ca fiind "corectă", însă atrage atenţia asupra faptului că încă sunt bănci care se opun adoptării legii insolvenţei persoanelor fizice. "Cu Asociaţia Română a Băncilor am tot discutat în ultima vreme. Şi acum încă sunt bănci care se opun. Sunt două probleme: una, că s-ar putea deschide o portiţă pentru foarte mulţi rău platnici, care vor încerca să încerce această portiţă pentru a nu mai plăti, a doua că vor există nişte pierderi. Şi asta este adevărat, că vor exista nişte pierderi, dar am justificat că pierderi au şi acum, ca să justifice o casă luată în garanţie în 2008, acum mai valorează la jumătate. Până la urmă, trebuie să punem în balanţă ce înseamnă pierderi ca urmare a insolvenţelor şi pierderi ca urmare a executărilor silite. Au fost de acord cu mine, băncile. Noi aşteptăm Codul Insolvenţei, care, odată respins de Curtea Constituţională, va veni în Parlament, unde va fi discutat de data aceasta. Noi vrem să introducem, pe lângă nişte prevederi pentru persoanele juridice şi prevederile referitoare la persoanele fizice şi atunci vom vedea în Parlament ce se întâmplă. Poziţia domnului Gheţea este una corectă, în situaţia în care creditele neperformante cresc îngrijorător, până la valoarea la care au ajuns. Este necesară această legislaţie, care există oriunde în Europa şi trebuie să fie prezentă şi în România, fără discuţie. Sigur, nu de maniera de a oferi posibilitatea rău platnicilor să scape de plata debitelor", a declarat Culeţu, pentru "Replica".

Legea insolvenţei persoanelor fizice, care ar trebui să dea bătăi de cap băncilor şi să salveze datornicii la bănci nu va fi adoptată. Guvernul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată legislaţia privind falimentul personal şi nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi "subminată" disciplina de plată a ratelor la credite. Prin urmare, varianta de introducere la pachet cu noul Cod al insolvenţei a insolvenţei persoanelor fizice, dezbătută în comisia juridică a Camerei Deputaţilor, nu va deveni realitate, în ciuda eforturilor pe care Culeţu susţine că le va depune.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă London Economics pentru Comisia Europeană, contractat în 2011 şi finalizat anul trecut, România este una dintre puţinele ţări europene unde nu există legislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, iar situaţia este cel puţin îngrijorătoare: FMI se opune adoptării unei astfel de legi, deşi el a recomandat-o în multe ţări europene, printre care Polonia, Grecia sau Austria, iar în Ungaria a redactat-o personal! Mai mult, Banca Naţională a României nu a făcut notă discordantă şi s-a opus la rândul ei adoptării acestei legi, invocând stabilitatea sistemului bancar şi posibilitatea ca băncile să ceară mai multe garanţii pentru credite şi să restricţioneze accesul la finanţare.

Ce este legea insolvenţei persoanelor fizice?

Legea insolvenţei persoanelor fizice este necesară pentru protecţia românilor care au credite la bănci, faţă de presiunea creditorilor bancari, către care nu îşi mai pot permite plata restanţelor, fără să fi ajuns în stare de încetare de plăţi din vina sau culpa lor. Aşadar, legea vine în sprijinul persoanelor care nu mai pot să îşi achite ratele şi nu a celor care nu vor.

În România, există patru proiecte similare privind insolvenţa persoanelor fizice, printre care şi cel al deputatului constănţean, Dănuţ Culeţu, realizat în colaborare cu Mihai Răzvan Ungureanu, depus şi susţinut în Parlament de alţi 45 de Parlamentari, de la PDL, PP-DD şi un deputat PNL. La elaborarea textului a participat şi Gabriel Biriş, avocat şi vicepreşedinte al Forţei Civice.

Pe de altă parte, deputatul PSD, Bogdan Diaconu, este iniţiator al unui proiect asemănător. Diaconu propunea la începutul anului o lege privind moratoriul executării silite a datornicilor la creditele ipotecare pe o perioadă de doi ani şi, de aceeaşi facilitate, ar putea beneficia şi cei cu datorii mari la utilităţi. Practic, deputatul PSD impune o perioada de graţie de doi ani, după care achitarea datoriilor se reia din situaţia în care era la momentul aplicării moratoriului.

Adaptarea românească a realităţii funcţionale a legilor similare de insolvenţă personală din Statele Unite, Austria, Polonia, Ungaria sau Germania a apărut prima dată în România în anul 2010. Senatorul de Ilfov, Iulian Urban, a propus forma originală a legii falimentului personal. Legea a fost adoptată de Senatul României în martie 2010 şi, de atunci, stagnează în sertarele Camerei Deputaţilor.

Astfel, cel mai probabil, datornicii la bănci vor avea de aşteptat mult şi bine legea care îi salvează din ghearele recuperatorilor bancari, întrucât există trei proiecte asemănătoare în comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Un demers pentru adoptarea legii insolvenţei persoanelor fizice a demarat online. Informaţiile financiare şi juridice gratuite sunt disponibile pe pagina de Facebook, intitulată "Susţin Legea Falimentului Personal", acţiune demarată din Constanţa.

Ce spune ANPC

Adoptarea, de la 1 octombrie, a prevederilor legii 193/2000, care fac posibilă eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele preformulate este binevenită pentru consumatorii care se plâng de faptul că pierd bani pe bandă rulantă, printr-un sistem de inginerie cămătărească, aşa cum doar în România poate fi posibil. De la 1 octombrie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor care îndeplinesc anumite condiţii de reprezentativitate pot să acţioneze în instanţă pentru eliminarea din contractele bancare a clauzelor abuzive.

ANPC avertizează consumatorii să fie atenţi la actele adiţionale din contracte şi îndeamnă publicul să solicite informaţii suplimentare dacă nu înţeleg condiţiile impuse sau sugerate: "Dacă nu sunt lămuriţi pe delin asupra formulărilor şi termenilor folosiţi în actele adiţionale, consumatorii sunt rugaţi să se adreseze ANPC sau comisariatelor regionale sau judeţene pentru a primi informaţii şi îndrumări de la personalul specializat", se arată în comunicatul ANPC. Potrivit ANPC, banca nu poate modifica unilateral contractul de credit, iar, pentru actul adiţional, nu există obligaţia de a fi semnat pe loc. De asemenea, ANPC recomandă populaţiei să sesizeze autoritatea, în privinţa posibilelor clauze abuzive, atât în contractele de creditare, cât şi în cele de telefonie fixă sau mobilă, cablu TV, asigurări sau alte utilităţi.

Potrivit datelor deţinute de Asociaţia Română a Băncilor, în acest moment există 715.000 de români care au restanţe de peste 30 de zile şi 4,5 milioane de români au 7,5 milioane de euro credite.

Marius Florian VASILE