Cum a "donat" un constănţean aproape jumătate din suma din depozit către BCR - Banca pentru locuinţe

Încă o victimă a sistemului bancar

Instituţiile financiar-bancare din România îşi fac libere de cap, la limita legii. Puterea banului îşi spune cuvântul într-o societate în care statutul clientului nu diferă prea mult de cel al unui jefuit, iar băncile comerciale, în special, îşi atribuie şi rolurile de actori principali ai sărăcirii sistematizate, printr-o ingenioasă practică de fel de fel de oferte, reclame şi "comisioane avantajoase". De un astfel de tratament "avantajos" a avut parte recent şi un constănţean, care, asemenea multora, a devenit victima articolaşelor şi prevederilor, ascunse cu măiestrie în contracte, în timp ce i s-a făcut "capul mare" la ghişeu. T.C., în vârstă de 30 de ani, din Constanţa, a încheiat în vara anului 2012 un contract cu BCR - Banca pentru locuinţe. Potrivit angajamentelor contractuale, T.C. achita, anual, 4.500 de lei, într-un depozit, pe o perioadă de cinci ani. La finele acestei perioade, putea beneficia de un contract de creditare de până la 70.000 de lei.

Recent, T.C. nu a mai avut posibilitatea să îşi respecte angajamentul, aşa că a luat decizia să rezilieze contractul şi să îşi recupereze suma, din care, evident, banca îşi putea reţine comisioanele aferente. Surpriza de luni de la ghişeu a întrecut orice aşteptări, iar T.C. a detaliat pentru Replica de Constanţa cam ce politică abordează BCR - Banca pentru locuinţe, în raport cu clienţii: "Am făcut un cont de depozit acum un an şi jumătate. Eram obligat ca, în fiecare an, să depun suma de 1.000 de euro. La un moment dat, puteam apela la un credit, pentru casă. Mă rog, nu am mai avut posibilitatea de a achita şi am decis să reziliez contractul. Bun. Când au auzit de reziliere, mi-au spus că nu prea merge, că trebuie să depun banii, în fine. Nu am vrut să mai negociez, mi-am cerut banii înapoi. Au fost de acord, însă, acum începe partea distractivă: din acei 4.500 de lei, nu recuperam decât 3.800 de lei, în condiţiile în care eram nevoit să îi şi aştept trei luni şi o săptămână. Dacă i-aş fi dorit mai repede, în 15 zile, primeam doar 3.100 de lei! Când mergi la ghişeu, cei de acolo te vrăjesc, spun că e super-depozit, super-dobândă, ai acces oricând la banii tăi, chiar şi dacă nu mai poţi să mai depui, dar nu zice nimeni că, de fapt, pierzi o mulţime de bani dacă vrei să renunţi. Timp de cinci ani, eşti legat în acest sens de ei. Nu înţeleg, nu mai poţi să depui, îţi iei banii înapoi, poate fi orice, ai sărăcit, ai o problemă, orice. Am depus anul trecut, în vară, 4.500 de lei şi trebuia şi anul acesta, încă o sumă identică. Nu am mai putut acum şi mi-am cerut înapoi banii. Bine, înţeleg, nu am respectat termenul de cinci ani, dar nu înţeleg de ce atâta aşteptare şi, dacă îi vrei mai repede, îţi mai ia din bani! Contractul acela stufos de mii de pagini, nu are nimeni cum să-l citească şi mergi pe bază de credinţă. Vorba aia, discutăm de BCR aici. Te gândeşti că îţi faci un cont, ce se poate întâmpla cu el? Ideea care e. Contribuie şi statul la acea dobândă, cu 25%. La un moment dat, poţi să contractezi un credit, de 70.000 de lei", a declarat T.C., pentru "Replica". De acum începe partea dureroasă. Dacă T.C. doreşte să îşi recupereze banii prin procedură rapidă, intervine un nou comision, inspirat din filmele cu mafioţi. Potrivit lui T.C., suma pe care o are acum de recuperat este de 3.800 de lei. Dacă doreşte să îi recupereze în 15 zile, va primi 3.100 de lei, comisionul de 700 de lei nefiind nimic altceva decât procentul din creditul de 70.000 de lei, pe care T.C. l-ar fi putut accesa, peste mai bine de trei ani şi care, evident, nu poate apela astăzi la el. De altfel, nici nu şi-l doreşte, după cum a declarat pentru "Replica". "Acum, când a fost vorba să-mi primesc banii mai repede, mi-au spus că-mi opresc un procent de 1%, din acel credit de 70.000. Păi, care credit contractat? Ipotetic contractat! După cinci ani, l-aş fi putut contracta. Ei îţi iau 1% din banii pe care ei ţi i-ar fi dat! 70.000 pe care nici nu-i am şi nici nu i-aş fi luat, fiind maximul pe care puteam să îl iau de la ei. Dar, asta nu înseamnă că îi am sau că i-aş fi luat. Adică, din 4.500 de lei din banii pe care i-ai depus şi vrei să-i retragi, ajungi la 3.100 de lei! Asta e ideea. Din acei 4.500 de lei se mai scad 700, care au fost comisioane, vrăjeli şi aşa mai departe. Deci, mai rămâi cu 3.800, dacă nu îi vrei repede. Am pierdut şi dobânda pe care ei mi-ar fi acordat-o şi banii mei şi bine că nu m-au scos dator. Într-un an, 1.400 de lei gaură! Pentru că aşa vrea BCR. Într-adevăr, nu am respectat tot contractul, bun, n-am putut să merg până la capăt, recunosc, dar asta nu înseamnă că trebuie să mă jupoaie acum! Am pierdut peste 30 la sută din sumă. Bătaie de joc. România, ce să mai! Ah, încă ceva! Ca să-mi iau acum banii înapoi, trebuie să fac alt cont la ei! Adică, un cont separat să îmi intre banii, nu pot să îi iau cash de la ei. Adică, alte mii de hârtii de semnat, alte comisioane, administrări şi aşa mai departe. Talent!", a menţionat T.C. Pe pagina electronică oficială, BCR - Banca pentru locuinţe vorbeşte de Cenuşărese şi prinţişori, "asaltaţi" de oferte, servicii gratuite şi eforturi minime financiare. În 2013, BCR a concediat 1.200 de salariaţi cu normă întreagă pe segmentul de retail banking şi a angajat 400 de persoane cu jumătate de normă, pe o nouă structură de organizare, iar pentru anul acesta are un program de training şi de certificare structurat pentru tot personalul care vizează segmentul de retail.

Constănţenii, în topul datornicilor la bănci

Podiumul cu cei mai îndatoraţi locuitori la bănci conţine judeţul Constanţa, care ocupă poziţia deloc îmbucurătoare în privinţa creditelor în acordate în moneda naţională: trei. Potrivit datelor emise de BNR, valoarea creditelor acordate era, la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, de 85,923 de miliarde de lei, în timp ce, creditele în valută sunt în valoare de 135,440 de miliarde. Capitala se situează pe primul loc în privinţa creditelor acordate, cu 26,859 de miliarde, credite în lei şi 61,950 de miliarde, în valută, urmat de Cluj, cu 3,569 miliarde credite în lei şi 6,790 miliarde, în valută. În privinţa creditelor acordate în valută, Constanţa se află tot pe locul 3 4,952 de miliarde), devansat de Cluj (6,790 de miliarde) şi de Bucureşti (61,950 de miliarde).

Legea insolvenţei personale, aproape de adoptare

La 1 februarie, Parlamentul ar putea oferi primele veşti bune pentru români, din acest an, întrucât "aleşii" pregătesc deblocarea a două iniţiative legislative foarte importante pentru persoanele supraîndatorate: legea insolvenţei persoanelor fizice şi legea colectării debitelor. Starea de insolvenţă s-ar putea aplica şi în cazul debitorilor persoane fizice, aşa cum există şi în cazul firmelor. Debitorii pot ajunge insolvenţi dintr-o serie de motive, precum modificările substanţiale ale sarcinii datoriei, scăderea sau dispariţia veniturilor din cauza pierderii locului de muncă, a unei boli sau a unui divorţ. Aflat în stare de insolvenţă, debitorul poate propune un plan prin care datoriile sale către creditori vor fi plătite, iar, potrivit proiectului, se va institui o perioadă de observaţie de 90 de zile, una de reorganizare judiciară şi falimentul personal. Pe perioada de observaţie si pe perioada reorganizarii judiciare, debitorul îşi va păstra dreptul de a-şi administra averea, prin urmare, nu va putea fi executat silit, aspectul care scoate "din pepeni" băncile comerciale, blocând adoptarea legii încă de la redactare. Aşadar, toţi ochii pe PL-x nr. 105/2010, proiectul de Lege privind insolvenţa persoanelor fizice şi trimis, până la 1 februarie, pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.

Marius Florian VASILE