Cum a luat naştere Poliţia din Constanţa: în 1878 erau 17 poliţişti, plătiţi din bugetul Primăriei

O istorie cu epoleţi

Oamenii legii din Constanţa sunt prezenţi la datorie, indiferent de starea vremii sau de sărbătorile legale. Vara, când lumea se gândeşte la vacanţă, poliţiştii îşi intensifică activitatea, întrucât oraşul de la malul mării cere acest lucru dat fiind faptul că sezonul estival este în toi. Uneori sunt blamaţi de către cetăţeni, alteori lăudaţi, cert este că activitatea infracţională din Constanţa necesită a fi stârpită şi, implicit, are nevoie de "braţul" omului legii. Însă, când a luat naştere Poliţia Constanţa şi câţi oameni ai legii patrulau pe străzile urbei? În 1878, spre exemplu, erau 17 poliţişti, cu tot cu şefi, şi erau plătiţi din bugetul Primăriei.

"Poliţia dobrogeană a luat fiinţă la sfârşitul anului 1878, mai exact la 23 noiembrie, când în această provincie revenită la graniţele fireşti ale ţării în urma războiului pentru independenţă purtat împotriva Turciei, a fost instaurată administraţia românească", se arată pe site-ul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa. Prin urmare, în capitalele celor două judeţe, respectiv Tulcea şi Constanţa, se înfiinţase câte o poliţie de clasa a II-a, iar în celelalte oraşe, precum Babadag, Hârşova, Măcin, Isaccea, Sulina, Medgidia, Mangalia şi Cuzgun (Ion Corvin), poliţii de clasa a III-a, toate încadrate cu personal redus ca număr. Înfiinţarea lor era mai mult decât necesară pentru că, aşa cum raporta Guvernului primul prefect al Judeţului Constanţa, trebuie pus frâu răului, asigurată liniştea publică şi apărată populaţia şi onoarea persoanei indiferent de origine şi credinţă. "Între anii 1878-1881 schema de funcţionare a Poliţiei Constanţa era formată dintr-un poliţist şef, în persoana lui Ion Mironescu, dintr-un comisar şi ajutorul său, precum şi din 14 sergenţi, toţi fiind plătiţi din bugetul Primăriei. Principala atribuţie a acestora era de a păstra liniştea şi ordinea publică, lucru care se realiza, îndeosebi prin executarea rondurilor de noapte. Datorită faptului că era subvenţionată de Primărie, Poliţia aducea la îndeplinire şi ordonanţele comunale, controlând pieţele şi oboarele, târgurile, brutăriile, măcelăriile şi chiar salubritatea publică", se mai arată pe site-ul IPJ Constanţa. Pentru menţinerea fenomenelor antisociale sub control, rolul poliţiei avea să crească sub raport organizatoric şi profesional, ea fiind subordonată Direcţiei Generale a Poliţiei din cadrul Ministerului de Interne, iar pe plan local va continua să fie susţinută financiar de primării, prin plata chiriilor şi a lucrărilor de reparaţii a imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea. Poliţia din Constanţa şi Tulcea va purta denumirea de Prefectură de Poliţie, cu prefecţi de poliţie, directori de prefectură, comisari şi ajutori de comisari, agenţi, translatori şi alţi funcţionari necesari executării lucrărilor birocratice. Începând cu anul 1902, poliţia Constanţa va avea ca parte structurală bine definită o brigadă de siguranţă, al cărei obiectiv principal era controlul străinilor şi urmărirea celor suspecţi de acţiuni subversive îndreptate împotriva statului. La acea dată, oraşul era împărţit pentru o mai strictă supraveghere a fenomenului infracţional, în trei circumscripţii teritoriale, pentru ca în anii interbelici să ajungă la cinci, după declararea lui ca municipiu. Din 1929 până la transformarea lor, în 1949, în unităţi de miliţie, prefecturile de poliţie vor continua să funcţioneze cu denumirea de chesturi de poliţie, cu aceleaşi formaţiuni în teritoriu şi cu o organizare interioară bine structurată, încadrată cu profesionişti pentru a contracara mişcările social-politice extremiste - legionari şi comunişti - şi de a anihila orice încercare de subminare a statului. Menţionăm că în momentul de faţă, în judeţul Constanţa sunt peste 1.200 de poliţişti, dintre care 300 în municipiu.

Liliana CHIRU