Cum achiţi lună de lună ratele la cămătarii legali şi datoria nu se scade. Cetelem a adus o constănţeancă în pragul disperării!

România, ţara junglei

Situaţie incredibilă cu binecunoscuta instituţie financiară de acordare credite în regim rapid, Cetelem, unde un client acuză că este bun platnic, cu ratele la zi, însă datoria nu se scade, ba mai mult, creşte! Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă, Cetelem şi-a creat un renume prin acordarea unor sume de bani într-un timp scurt, la dobânzi mai mult sau mai puţin avantajoase, fiind un concurent activ pe piaţa cămătăriei legale, care face ravagii în România.

Instituţia cămătăriei este condamnată de legislaţia din ţara noastră, însă, spre satisfacţia şi amuzamentul "actorilor", legea nu se aplică niciodată. Dacă, pe hârtie, "defilăm" cu legi europene, în practică, românii se afundă în datorii, prin practici incredibile. Laura Olteanu, din localitatea Eforie Sud, este victima acestui proces de îndatorare şi însclavizare financiară sistematizată. Fără protecţia clienţilor din zona legislativă, Olteanu se află "la mâna" Cetelem, care şi-a creat un obicei, de doi ani, s-o "măscărească" după bunul plac. Mai mult, dincolo de cuvintele elevate şi afirmaţiile tip poezie ale sistemului corporatist, cu gargara "respectului faţă de clienţi", Cetelem, alături de alţi "jucători" din domeniu de pe piaţă, se bazează pe faptul că "mămăliga nu explodează" şi românii preferă să lase capul în jos şi să suporte aberaţiile şi practicile cămătăriei legale, atât de bine împământenită pe plaiurile noastre. Plimbată de la un ghişeu la altul, minţită constant în telefon şi cu o datorie pe care o plăteşte la zi, dar fără ca aceasta să scadă, Olteanu a ajuns la limita disperării.

"Noi suntem cu plata la zi. Mama mea a făcut acest împrumut în 2012. Bineînţeles că a semnat contractul cum face toată lumea de obicei şi după aceea ne pare rău. Cardul a venit prin Poştă, acasă. Am sunat la ei şi am întrebat care este situaţia cu acel card. Ni s-a zis că trebuie activat, ca să putem plăti ratele. Ok, am activat. În momentul în care am activat cardul, plăteam ratele cum le plătim şi acum, normal. În vara lui 2013 am întrebat cât mai este de plată. Din 2012, am tot solicitat suma pe care o avem de plată, un extras de cont, ceva, nu am primit niciodată nimic, din care să reiasă comisioane, date de plată, dobânzi, penalităţi şi aşa mai departe. În vară, erau de plătit 4.700 şi ceva de lei. Nu am insistat anul trecut, pentru că eu am avut o problemă de sănătate, cancer la sân şi toată familia a avut grijă de mine, nu am avut timp de Cetelem. Venea SMS cu "aveţi de plătit suma de...", o plăteam şi cam atât. În ianuarie a.c., când am întrebat din nou, mi-au spus că avem de plată puţin mai mult decât în vară. Am rămas surprinsă. Eu am folosit acel card, am scos când am avut nevoie, 50 sau 100 de lei, nu am o problemă cu lucrul acesta, doar că vreau să plătesc strict ceea ce mai am de plată. Ori de câte ori dau telefon, ni se răspunde altceva. Nici ei nu ştiu ce să răspundă. Nu am datorii, nu vreau să am probleme cu ei, doar că vreau să plătesc ceea ce am de plătit şi nu mai mult. Am observat că mai toată lumea are probleme cu aceste carduri, că nu se termină niciodată de plată banii pe care tot îi depui, asta e problema spinoasă. Am înţeles că, de fapt şi de drept, pentru că nu există la aceste carduri nici un contract, ei nu au nici un drept nici să te execute, nici să nimic, m-am documentat luna aceasta", a menţionat Olteanu, pentru "Replica". Situaţia devine din ce în ce mai gravă, întrucât, potrivit lui Olteanu, Cetelem se "agaţă" de minciuna constantă: "v-am trimis extrase de cont încă din 2012", care nu au ajuns niciodată la destinatar!

Mai mult, Olteanu a ajuns la concluzia că, în ciuda achitării ratelor la zi, ar putea să nu scape niciodată de acest credit. "Pe 22 ianuarie a.c., am trimis notificare scrisă la Cetelem, pentru că la telefon ei tot zic că au trimis extrase lunar din 2012 şi la mine nu a ajuns niciodată nimic. M-am hotărât să le scriu, să am confirmare de primire. Mi-au trimis acasă, pe 10, luna aceasta, un desfăşurător. Sinceră să fiu, nu am înţeles nimic din el, normal, ei au tot interesul să fie făcut pentru ei, nu pentru mine. Am dat din nou telefon şi mi-au spus că pot să mă ajute, după ce plătesc ultima rată, să reeşalonăm plata la acest card. Frate, eu mai termin o dată plata asta? De ce să mai plătesc din nou 4.700 de lei? Ultima rată trebuie achitată până la sfârşitul lunii, între 16 şi 31. Dacă plăteşti mai devreme de 16, ei îţi pun nu ştiu ce penalizări, că nu te-ai încadrat şi că chipurile ai plătit mai târziu. Ei consideră că ai depăşit rata pe care deja ai plătit-o, nu că este rata actuală! Te doare capul, eu m-am speriat, am zis că nu se poate aşa ceva. Vreau să plătesc, dar doar ceea ce am cheltuit. Da, dom'le, mai am 20 de milioane pe bune şi serios, îi plătesc, dar nu să plătesc încă 50 de milioane. Pe ce? La cât de mari sunt comisioanele şi dobânzile, probabil că nu voi termina niciodată de plată acest card. Aşa cred", a concluzionat Olteanu, pentru "Replica".

Sfatul avocatului

Olteanu s-a adresat uneia dintre cele mai puternice case de avocatură din România. Iulian Urban, totodată preşedinte al Asociaţiei Asistenţă pentru Consumatori, este unul dintre cei mai apreciaţi apărători ai drepturilor consumatorilor. Potrivit lui Urban, fără mobilizarea generală a românilor, aceste companii pliate ca adevărate sugative pe banii consumatorilor îşi fac nestingherite de cap: "Statistic vorbind, din păcate, sub 5% din cei care îmi scriu vor să meargă şi în instanţă şi atunci este normal ca băncile, operatorii de telefonie mobilă şi internet să abuzeze de ei, întrucât dacă văd că numărul celor care se luptă cu ei este atât de mic, profită şi le pun căpăstru şi mai abitir. Chiar dacă mulţi nu se duc în instanţă pentru că nu au bani, totuşi sub 15% reclamă la OPC şi Poliţie. Reclamaţiile sunt gratis, însă au un rol foarte bun: atunci când se adună extrem de multe, atât OPC, cât şi Parchetul sunt obligate să cerceteze, să facă anchete şi măcar aşa ar exista un factor de presiune pe cei care îşi bat joc de consumatorii români", a punctat Urban, pentru "Replica".

Ce spune ANPC

Adoptarea, de la 1 octombrie 2013, a prevederilor legii 193/2000, care fac posibilă eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele preformulate este binevenită pentru consumatorii care se plâng de faptul că pierd bani pe bandă rulantă, printr-un sistem de inginerie cămătărească. De la 1 octombrie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor care îndeplinesc anumite condiţii de reprezentativitate pot să acţioneze în instanţă pentru eliminarea din contracte a clauzelor abuzive. ANPC avertizează consumatorii să fie atenţi la actele adiţionale din contracte şi îndeamnă publicul să solicite informaţii suplimentare dacă nu înţeleg condiţiile impuse sau sugerate: "Dacă nu sunt lămuriţi pe deplin asupra formulărilor şi termenilor folosiţi în actele adiţionale, consumatorii sunt rugaţi să se adreseze ANPC sau comisariatelor regionale sau judeţene pentru a primi informaţii şi îndrumări de la personalul specializat". Potrivit ANPC, banca nu poate modifica unilateral contractul de credit, iar, pentru actul adiţional, nu există obligaţia de a fi semnat pe loc. De asemenea, ANPC recomandă populaţiei să sesizeze autoritatea, în privinţa posibilelor clauze abuzive, atât în contractele de creditare, cât şi în cele de telefonie fixă sau mobilă, cablu TV, asigurări sau alte utilităţi.

Marius Florian VASILE