Cum ar putea avea acces România la un vaccin împotriva COVID-19

România va avea acces la vaccinul anti-COVID-19 printr-un mecanism european de cooperare, a spus medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS.

Rafila, care a participat la reuniunea OMS, a spus că organizaţia a militat pentru accesul universal la servicii medicale, medicamente sau vaccinuri.

„Acest concept care ar trebui să guverneze sănătatea şi care ar trebui să fie aplicabil peste tot până în anul 2030, Universal Health Coverage, implică toate aceste elemente. Din punctul acesta de vedere preşedintele Macron a avut o intervenţie foarte bună aş zice, şi sigur, el s-a referit la Uniunea Europeană, care ar trebui să instituie mecanisme comune de procurare şi distribuţie a medicamentelor sau a vaccinurilor necesare, în momentul în care ele vor apărea, dar aceleaşi principii ar trebui să existe la nivel global, accesul la medicaţie nu ar trebui să fie discriminatoriu. Multe dintre ţările care au resurse şi-au arătat disponibilitatea de a împărţi aceste produse dacă vor apărea, să ofere licenţe gratuite de producţie, să ofere preţuri extrem de reduse”, a spus Rafila, într-un interviu pentru Mediafax, citat de digi24.ro.

Întrebat ce va face România ca să aibă acces la un eventual vaccin, Rafila a spus: „Eu nu am remarci la politica Guvernului, pot să vă spun eu ce ştiu din zona de relaţii internaţionale. Probabil că există planuri foarte bine articulate la nivelul Ministerului Sănătăţii, vă spun doar ce ştiu eu. Acest mecanism european de procurare colectivă a fost pus în aplicare, funcţionează, începe să funcţioneze, şi România şi-a exprimat intenţia de a fi parte, sigur că nicio ţară a Uniunii nu este obligată să fie parte a acestui program de achiziţie şi de distribuţie comună a medicamentelor şi a vaccinurilor, dar, din câte ştiu eu, România şi-a exprimat disponibilitatea, şi atunci în mod normal ar trebui să avem acces prin mecanismul acesta coordonat al Uniunii Europene”.

Rafila a vorbit și despre un audit legat de modul în care a gestionat OMS pandemia.

„Problema legată de pandemie a dominat intervenţiile. Cheia intervenţiilor multor state s-a referit la solicitarea imperioasă a SUA, chiar a preşedintelui Donald Trump, de a face un audit, o evaluare independentă a Organizaţiei, care ar trebui, în opinia SUA să răspundă unor acuze legate de declararea cu întârziere a pandemiei, lipsei de transparenţă cel puţin în primele săptămâni de la declanşarea problemei în China, şi acest lucru a creat două tabere, în sensul în care dacă de principiu toată lumea acceptă că este necesară o evaluare a OMS, dar nu numai a OMS, dar şi a altor agenţii specializate ale Naţiunilor Unite, momentul ales pentru această evaluare nu este unanim acceptat.

Până la urmă, Rezoluţia care a fost votată prin consens, chiar astăzi de cele 194 de state membre, s-a concentrat pe exprimarea clară a nevoii de colaborare şi de solidaritate în această perioadă, nu a exclus în nici un fel necesitatea evaluării organizaţiei, dar acest lucru să se facă într-un moment oportun, pentru că, atunci când ai o criză majoră de sănătate publică, şi ai o organizaţie care gestionează până la urmă la nivel internaţional această criză e mai greu să faci o evaluare a activităţii care să nu împiedice activităţile curente şi să creeze neîncredere şi lipsă de coeziune în jurul statelor membre ale organizaţiei”.