Cum au ajuns Chera şi Lungu să fie trimişi în judecată de procurorii DNA

O firmă de arheologie, "groparul" Muzeului de Istorie:

Constantin Chera şi Virgil Lungu beneficiază de luni de o nouă calitate: inculpaţi. Cei doi sunt acuzaţi că au produs un prejudiciu patrimoniului Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) de aproximativ 4,5 milioane de lei. Procurorii DNA susţin că, în perioada 2008 - 2011, Chera şi Lungu se fac vinovaţi de mai multe nereguli în privinţa încheierii unor contracte de supraveghere arheologică, cercetare arheologică şi conservare primară, deschizând "uşa", în mod nejustificat, unei firme de profil, fapt care a dus la prejudiciul menţionat.

Mai exact, DNA Serviciul Teritorial Constanţa susţine că, în luna noiembrie a anului 2008, în calitate de director al MINAC, Chera a refuzat, în mod nejustificat, încheierea unui contract ce avea ca obiect supravegherea şi cercetarea arheologică pe traseul lucrărilor la Autostrada A2 şi la centura ocolitoare a municipiului Constanţa, direct cu beneficiarul acestor servicii, împrejurare care a produs un prejudiciu patrimoniului muzeului de 4.406.056 de lei. Chera a permis însă ca o altă persoană juridică, respectiv SC Deprom SRL, să se interpună şi să încheie contractul. În acest mod, potrivit DNA, MINAC a devenit prestator de servicii în beneficiul societăţii comerciale menţionate, primind, în cadrul acestor relaţii contractuale, sume inferioare celor pe care le-ar fi dobândit dacă ar fi contractat direct cu beneficiarul lucrărilor prestate. Pe de altă parte, Lungu, şef al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (D.J.C.C.P.C.N.) Constanţa, a înlesnit efectuarea unor activităţi comerciale de către SC Deprom SRL, societate asupra căreia avea atribuţii de control, atât sub aspectul activităţii prestate în domeniul arheologiei, cât şi sub aspectul încasării şi virării timbrului monumentelor istorice datorat din activitatea de librărie. Potrivit DNA, Lungu a făcut recomandări scrise şi verbale persoanelor interesate de încheierea de contracte de supraveghere arheologică, cercetare arheologică şi conservare primară cu SC Deprom SRL, a întocmit, a semnat şi a afişat o lungă perioadă de timp, în interiorul sediului D.J.C.C.P.C.N. Constanţa, pe uşa compartimentului care elibera avize, un înscris prin care comunica terţilor împrejurarea că SC Deprom SRL efectuează lucrări de cercetare şi supraveghere arheologică. Mai mult, în perioada 08.06.2010 - 09.12.2011, Lungu a emis mai multe certificate de descărcare de sarcină arheologică (14 acte materiale), în baza rapoartelor de cercetare arheologică întocmite de MINAC, unitate la care era angajat în acelaşi timp. În temeiul acestor acte, susţine DNA, s-a realizat un folos material în favoarea muzeului care presta activităţile de cercetare în baza unor contracte încheiate cu beneficiarii. Potrivit DNA, dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Constanţa şi primul termen este stabilit pentru data de 19 decembrie.

Ce spun istoricii

Reprezentanţii MINAC nu se arată deranjaţi de acuzaţiile aduse celor doi sau de trimiterea acestora în judecată. Actualul director al MINAC, Gabriel Custurea, nu a dorit să comenteze situaţia angajaţilor muzeului şi a declarat pentru "Replica": "Dosarul îşi urmează cursul firesc al instanţei. Mai departe, nu vreau să comentez nimic". De cealaltă parte, fostul director al MINAC, Constantin Chera, beneficiază de o surprinzătoare doză de optimism: "Sunt aspecte relatate de DNA care nu au substanţă ilegală. Nu e nimic în afara legii acolo. Sigur, se va cerceta. Au fost la un moment dat nişte disensiuni între Direcţia de Cultură şi MINAC, cred că de acolo a pornit. A fost depusă o plângere penală şi, evident, DNA s-a sesizat. Nu ştiu acum exact cine a făcut plângerea", a declarat Chera, pentru "Replica".

O istorie cu "năbădăi"

În 2009, Direcţia de Cultură i-a solicitat lui Custurea să rezilieze contractul cu Deprom, întrucât MINAC nu a respectat avizul din 2004, care precizează că, pe tronsonul Medgidia - Cernavodă - Constanţa, contractul de cercetare se încheie doar cu muzeul şi nu cu o firmă interpusă. Custurea susţinea atunci că "habar nu are" de existenţa unui asemenea aviz dat de Direcţia de Cultură. Important de menţionat, societatea Deprom, intitulată la momentul respectiv şi "de apartament", era administrată de nimeni alta decât soţia angajatului Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Constanţa, Eugen Coja. Dezvăluirile de atunci ale cotidianului Replica au scos la iveală afacerile ilegale, conflictele de interese, concurenţa neloială şi corupţia afacerilor familiale ale lui Coja, care a pus mâna pe contractul lucrărilor arheologice pentru varianta de ocolire a Constanţei, substituindu-se astfel MINAC. După distrugerea vestigiilor antice cu buldozerul, Comisia Naţională de Arheologie s-a reunit la Constanţa pentru a-l trage "de urechi" pe Custurea, atât pentru faptul că a acceptat semnarea contractului cu Deprom, în loc să asigure muzeul în mod direct lucrările de descărcare arheologică, dar şi pentru distrugerea cetăţilor romane de la Cumpăna. Pe de altă parte, directorul Direcţiei de Cultură, Cristian Zgabercea, a decis menţinerea în funcţie a lui Custurea, ca director MINAC, dar şi a lui Chera, pe postul de director adjunct, ca soluţie temporară.

Iată ce declara Gabriel Custurea despre contractual cu Deprom (fragmente din interviul din 2009)

În 2009, directorul Direcţiei de Cultură, Daniela Ţurcanu Caruţiu, i-a solicitat lui Custurea să rezilieze contractual cu Deprom, întrucât MINAC nu a respectat avizul din 2004, care precizează că, pe tronsonul Medgidia - Cernavodă - Constanţa, contractul de cercetare se încheie doar cu muzeul şi nu cu o firmă interpusă. Potrivit lui Custurea ampla anchetă demarată de Direcţia de Cultură: "a apornit de la o hârtie anonimă trimisă la Oficiul Concurenţei din partea Muzeului, pe care toată lumea a renegat-o când s-a primit adresa cu privire la concurenţa neloială a angajatului direcţiei Eugen Coja. Cei 7 angajaţi ai muzeului la care se face referire susţin că nu au semnat hârtia, care nu purta ştampila muzeului şi care nu era înregistrată". După rezilierea contractului cu Deprom, a urmat ataşarea unui act adiţional la contractul iniţial prin care Muzeul prelua activitatea ştiinţifică de supraveghere şi cercetarea arheologică desfăşurată la solicitarea beneficiarului FCC-Astaldi J.V. pentru obiectivul "autostrada centura ocolitoare a municipiului Constanţa". "În instituţia asta nimeni nu încheie contracte că aşa îi vine lui pe chelie, deoarece Consiliul de Adminitraţie este format din 7 inşi (Livia Buzoianu, Gabriel Custurea, Virgil Lungu, Train Cliante, Ghiorghe Papuc, Valentina Voinea şi Georgeta Haşotti -n.r.) şi fiecare este şef de secţie. Căsătoria de silă sau milă cu Deprom s-a încheiat pentru că pe tronsonul Cernavodă-Medgidia nu exista aviz de la Ministerul Culturii, iar la Medgidia-Constanţa logistica nu a fost pusă la dispoziţie, fapt pentru care noi am cheltuit din propriul buget 50 de milioane lei. Marea schimbare la contractul anterior este actul adiţional", a precizat Custurea. Întrebat de reporterii cotidianului "Replica" de ce nu a respectat avizul Direcţiei de Cultură din 2004 care precizează clar că pe tronsonul Medgidia, Cernavodă şi Constanţa contractul de cercetare se încheie doar cu muzeul şi nu cu o firmă interpusă între muzeu şi Astaldi, Gabriel Custurea a declarat că "habar nu avea" de existenţa acelui aviz.

Custurea: "Inclusiv eu am lucrat câteva luni bune la firma de apartament Deprom"

Gabriel Custurea a recunoscut în 2009 că a lucrat în timpul liber la SRL-ul Deprom. "În 2001, atunci când a început lucrarea la conducta Isacea, Negru Vodă şi Grecia, s-a împărţit contractul cu 12 puncte la Muzeul de Istorie şi 4 puncte la Deprom. În vremea respectivă aproape toţi angajaţii muezului îşi luat concediu de odihnă şi lucrau la Deprom. Pe lângă colegii mei Constantin Bejănarul şi Ghiorghe Papuc, inclusiv eu am lucrat câteva luni bune la firma de apartament Deprom. Aşa am ajuns să cunoaştem această firmă şi, râmând în mintea colegilor faptul că dacă la acea vreme s-au scos bani, au considerat că dacă Deprom a pus mâna pe contractual cu autostrada o să facă la fel.Ştiam că soţia domnului Eugen Coja, angajat al Direcţiei de Cultură, administra societatea Deprom dar nu eram eu în măsură să spun ceva dacă Ministerul de Cultură îl lasă în pace şi îi dă autorizaţii. Eu nu ştiu cu ce s-a dus în Minister şi cu ce s-a recomandat, dacă a avut voie să facă restaurare la Histria (când director la Direcţai de Cultură era domnul Virgil Lungu -n.r.) pe banii Ministerului care a tolerat firma Deprom", a precizat Custurea. Cert este faptul că, luni, 25 noiembrie 2013, arheologul Constantin Chera şi Virgil Lungu au devenit inculpaţi pentru producerea unui prejudiciu de aproximativ 4,5 milioane de lei patrimoniului MINAC.

Marius Florian VASILE, Alexandra VASILE