Cum au dispărut peste 300 kg de substanţă PERICULOASĂ. La contactul cu apa, EXPLOZIA poate fi dramatică

Caz ciudat, instrumentat de procurorul Niţă:

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa au terminat cercetările într-un caz care s-a dovedit foarte dificil dar şi... ciudat. Este vorba despre 320 kilograme de sodiu metallic, o substanţă foarte periculoasă, care s-a… “evaporat” chiar din curtea societăţii ce trebuia s-o neutralizeze. Un deţinut de la Poarta Albă a făcut denunţul şi de atunci procurorii au muncit la foc automat. Astfel, trimise în judecată au fost, de către procurorul Teodor Niţă, S.C. „Demeco” S.R.L. din Chitila, judeţul Ilfov, în calitate de persoană juridică, reprezentată de către Daniel Botez, şi directorul de vânzări de la respectiva societate, Mădălina Maria Fedor. Precizăm că substanţa este foarte periculoasă, ea fiind folosită la fabricarea materialelor explozibile şi amfetaminei.

Societatea „Demeco” S.R.L., reprezentată de către Daniel Botez, este acuzată de nerespectarea regimului materiilor explozive, în formă calificată, falsul în înscrisuri sub semnătură privată (3 acte materiale), uz de fals (3 acte materiale), pe când Mădălina Maria Fedor, director de vânzări în cadrul S.C. „Demeco” S.R.L., pentru nerespectarea regimului materiilor explozive, în formă calificată, fals sub semnătură privată (3 acte materiale), uz de fals (3 acte materiale). Totul a început la data de 7.10.2012, când Marian Alexandru Lupu, deţinut în cadrul Penitenciarului Poarta Albă, a prezentat organelor judiciare o depoziţie în care declara că în urma discuţiilor purtate cu numitul Ismet Sadâc, de asemenea deţinut în Penitenciarului Poarta Albă, a aflat că respectivul deţine la locuinţa sa din localitatea Chitila o cantitate de aproximativ 250-300 kg de substanţă denumită sodiu metalic, depozitată într-un butoi metalic. Acesta din urmă a precizat şi faptul că în toamna anului 2001 a fost interesat de o substantă în scopul de a produce sulfat de amfetamină. În realizarea scopului său acesta s-a interesat la diverse persoane şi a aflat ca substanţa care îl interesa poate fi găsită la Institutul Naţional de Verificare a Metalelor din România. A luat legătura astfel cu directorul comercial de la acel institut, au discutat despre existenţa produsului (sodiu metalic) preţ şi cantitate şi posibilitatea comercializării acestuia. După întocmirea documentelor a achitat o anumită sumă, a luat cantitatea de 250-300 kg sodiu metalic care se afla într-un butoi de metal masiv, sigilat şi protejat cu o folie de celofan pentru a nu se degrada şi pentru ca substanţa să nu ia contact cu aerul. De asemenea acesta a spus că în acea perioadă deţinea 4 (patru) laboratoare neautorizate de prelucrare a drogurilor de sinteză, iar această substanţă (sodiu metalic) ar fi fost folosită în producerea de droguri de sinteză. Scopul iniţial al acestuia nu s-a mai realizat deoarece în anul 2002 luna ianuarie, laboratoarele au fost descoperite. Martorul a mai precizat că butoiul cu sodiu metalic se află depozitat la o locaţie discretă din Chitila, fiind de acord să o indice cu exactitate. Astfel, la data de 15.10.2015, s-a constituit o echipă operativă compusă din procuror si lucrători de poliţie judiciară, care au verificat locaţia indicată de către denunţător si martorul audiat. Cu ocazia verificărilor a rezultat că denunţul şi informaţiile deţinute erau bazate pe un fapt real, ceea ce a determinat iniţierea demersului judiciar penal. Pe cale de consecinţă, prin ordonanţa din data de 19 aprilie 2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa a fost dispusă punerea în mişcare a acţiunii penale faţă inculpaţii precizaţi mai sus.

În urma unei explozii, Primăria a luat substanţa periculoasă dar... a dispărut!

Numai că, la faţa locului, în data de 15 octombrie 2015, oamenii legii au constatat că substanţa dispăruse de la locul unde i se menţionase existenţa. Mai exact, în localitatea Chitila, pe strada Şcolii, a fost identificat locul de deţinere iniţială a substanţei explozive menţionate, aşa cum a declarat Sadâc Ismet, a bunurilor menţionate, însă, în realitate, butoiul conţinând substanţa toxică/explozivă fapt indicat de către martorul Dobre Aurel, a fost ridicat de către reprezentanţi ai Primăriei, după ce la locul de deţinere a avut loc o mică explozie şi o parte din substanţă a luat foc spontan. Apoi, potrivit unei note de cântar, emisă de SC „Demeco” SRL, se atestă că la data de 26 decembrie 2012 a fost cântărit un butoi conţinând substanţe neidentificate şi catalogate periculoase cu o masă de 320 kg. Din actele ridicate a de la punctul de lucru al societăţii mai sus precizate s-a reţinut că această societate a furnizat către destinatarul SC Vivani Salubritate SA o cantitate nespecificată de substanţe periculoase (ele însele neidentificate), substanţă ce a fost ridicată în data de 20 septembrie 2013, calitatea de transportator având-o SC „Glencora Impex” SRL din Moineşti, judeţul Bacău, persoană juridică care nu a semnat însă procesul-verbal de predare-primire.

Garda de mediu, sesizată! Substanţa... a dispărut de pe faţa pământului

S-a solicitat în data de 19 octombrie 2015 Gărzii Naţionale de Mediu efectuarea unui control tematic, finalizate în10 noiembrie 2015. Conform concluziilor organului de specialitate, s-au constatat nereguli pe parcursul circuitului de ridicare/transportate/dezafectate a substanţei atât din punct de vedere al autorizărilor societăţilor implicate cât şi a modului de lucru. În executarea contractului, societatea trebuia, în primul rând, imediat după securizarea zonei sau a substanţei ridicate, ca să împiedice un eveniment grav cauzat de existenţa unui real risc de explozie, să procedeze la analiza de laborator a substanţei, urmând ca numai în funcţie de rezultatul analizelor (care în concret lipsesc) să se stabilească ce procedură de ridicare, transport, depozitare şi neutralizare trebuia urmată. Ceea ce nu s-a întâmplat. Procurorii spun că nu poate fi acceptată teza prezentată în anchetă de persoana juridică şi de inculpata Mădălina Maria Fedor, director la punctului de lucru Chitila, precum că 320 de kg sodiu metalic, în butoi de metal, s-ar fi transformat după principii de adevărată „alchimie” în 680 kg deşeuri de laborator, întrucât acest fapt este, în primul rând imposibil fizic, iar în al doilea rând lipsesc orice documente de evidenţiere a unor operaţiuni acest gen.

Cât de periculoasă este substanţa: “La o picătură de apă exploda peste înălţimea stâlpului de electricitate, ca la jocurile de artificii”

Mai mulţi martori au declarat pe parcursul audierilor că au văzut că în butoiul din curtea de pe strada Şcolii se afla sodiu metalic caracterizat ca fiind o substanţă pietroasă din care martorul Aurel Dobre a spart cu ciocanul o bucăţică cât un pumn, după care a aruncat-o în pubela de gunoi. La puţin timp, respectivul a aruncat mâncarea de la căţel care, fiind puţin umedă, a generat incendiul şi explozia. Aceştia au constatat că, în momentul sosirii, incendiul fusese stins cu nisip, întrucât anterior martorul pusese apă şi explozia se amplifica. Lucrătorii ISU au făcut de asemenea, un experiment empiric, întrucât au picurat efectiv o picătură de apă pe o foarte mică cantitate de substanţă pe care au recunoscut-o din experienţa anterioară ca fiind sodiu metalic, iar această substanţă în contact cu apa sărea în aer peste înălţimea stâlpului de electricitate şi exploda ca la jocurile de artificii. Totodată, martorii au relatat şi faptul că atunci când au curăţat strada, substanţa deversată în urma aruncării pubelei pe carosabil a generat explozii soldate cu perforarea asfaltului. „Mai mult, se evidenţiază caracterul de pericol deosebit pentru siguranţa publică a situaţiei, întrucât în situaţia nefericită în care sodiul metalic intra în contact cu apa, într-o cantitate mai mare, consecinţele puteau fi dramatice”, a spus procurorul Teodor Niţă, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa. Această substanţă mai poate fi folosită în procesul al metamfetaminei ca precursor de droguri, chestiune ce ar putea explica interesul economic ce a determinat dispariţia substanţei.

Liliana CHIRU