REPLICA ONLINE CONSTANTA

23.4° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
23.4° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

CUM L-A AGĂŢAT DNA PE MITREA DE LA APELE ROMÂNE

CUM L-A AGĂŢAT DNA PE MITREA DE LA APELE ROMÂNE

Replica API 4 aprilie 2017 | 00:00 977

PRIMEA CALUPURI de 10.000 lei, în folie, la domiciliul mamei şi negocia şpaga la sediul Utilnavorep!

PRIMEA CALUPURI de 10.000 lei, în folie, la domiciliul mamei şi negocia şpaga la sediul Utilnavorep!

Marian Mitrea

Fostul director de la Apele Române, Marian Mitrea, a fost trimis în judecată de către DNA pentru luare de mită. Acesta a "păpat" bani de la Direcția Apelor Dobrogea Litoral, prin intermediul unei societăți care încheiase contracte cu direcția. Dar nu oricum, pentru că Mitrea s-a gândit la toate. Astfel, prin alte firme, administrate de persoane "de încredere", banii erau "scoși" din cont și ambalați în calupuri a câte 10.000 de lei, înfoliate în plastic sau băgate în plicuri. "Comisionul" s-a negociat la sediul Utilnavorep, în prezența fratelui lui Mitrea, Sorin, iar șpaga era primită fie la domiciliul mamei, fie în alte locuri stabilite de inculpat.

Procurorii au reținut că, în perioada martie - aprilie 2010, Marian Mitrea, în calitate de director al Direcției Apelor Dobrogea Litoral, a pretins de la reprezentanții unei societăți comerciale un procentaj de 8% din sumele pe care respectiva societate urma să le încaseze de la Direcția Apelor Dobrogea Litoral, din cele trei contracte de execuție lucrări aflate în curs de derulare. Banii, reprezentând echivalentul sumei de 3.630.392 lei, au fost pretinși de inculpat pentru a nu le crea oamenilor de afaceri probleme în derularea contractelor și pentru efectuarea la timp a plăților.

Valoarea cumulată a celor trei contracte încheiate de societatea respectivă cu Direcția Apelor Dobrogea Litoral a fost în valoare totală de 90.415.021 lei fără TVA. "Fondurile băneşti aferente celor 3 contracte au fost prevăzute în listele obiectivelor de investiţii pe anii 2009 -2012 cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat repartizate pentru Administraţia Naţională Apele Române aprobate de ministrul mediului şi pădurilor (...) şi propuse pentru aprobare de secretarul general adjunct Lorant Para.

Cele două sunt societăţi comerciale care au ca obiect principal de activitate lucrări de instalaţii electrice sau comerţul cu amănuntul în magazine, nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun (...) şi erau reprezentante de (...) (asociaţi în cadrul societăţii figurând (...) şi (...), soţia respectiv fratele lui (...) iar ca administrator (...)), şi (...) (asociaţi şi administratori în cadrul societăţii figurând (...) şi soţia acestuia, (...) )", se arată în rechizitoriul DNA.

Mitrea acționa prin firme administrate de... cunoștințe!

Procurorii DNA au precizat că, raportându-se strict la obiectul de activitate al celor 3 societăţi comerciale, se poate constata şi aprecia că între acestea nu puteau exista, în mod normal, relaţii comerciale reale, iar din probele administrate pe parcursul urmării penale, a rezultat că reprezentanţii erau persoane din anturajul inculpatului și agreate de către reprezentanții societății cu care Direcția Apelor Dobrogea Litoral încheiase contracte. Prin intermediul acestora trebuiau remise sumele de bani, cu titlu de mită, către inculpat.

Astfel, în baza înțelegerii dintre ei și Marian Mitrea facturau către o societate comercială (administrată de apropiați) cu diverse justificări („servicii consultanţă şi urmăriri pe şantier a lucrărilor de amenajare taluzuri”, „lucrări instalaţii electrice” sau „materiale de construcţii”) contravaloarea lucrărilor sau materialelor pretins executate sau livrate. Ulterior, firma respectivă efectua, prin ordine de plată, plăţile către cele două societăţi, iar reprezentanţii acestora, după primirea sumelor de bani le scoteau din conturile societăţii sau fondurile bănești proprii şi le remiteau inculpatului Marian Mitrea. Banii ajungeau la el în urma discuţiilor prealabile, de regulă, telefonice, cu prilejul unor întâlniri, în diverse locuri de pe raza municipiului Constanţa, pe stradă, în maşină, la locuința mamei inculpatului sau alte locuri stabilite.

De asemenea, sumele de bani remise lui Marian Mitrea erau „ambalate în pungi de plastic mai mici”, „de regulă nu erau la fel ambalajele”, „în plicuri şi puse într-o geantă pe care Scupra o avea asupra lui”, „în plicuri şi/sau împachetaţi într-o folie de plastic” şi i-au fost remise inculpatului, în cazul ambilor martori „cu prilejul a 5 sau 8 întâlniri” sau „mai mult de 4 ori, poate şi de 6 ori”. Procurorii au menționat și faptul că, pentru a justifica provenienţa „materialelor de construcţii” facturate de o societate către alta a beneficiat de documente financiar contabile (facturi de aprovizionare) emise de mai multe societăţi comerciale de tip fantomă evidenţiate ca atare de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală din Ministerul Finanţelor Publice, pentru care au fost deja sesizate organele de urmărire penală.

Șpaga, negociată la sediul Utilnavorep, de față cu fratele inculpatului

Spre exemplu, în perioada martie-aprilie 2010, Marian Mitrea s-a întâlnit la sediul S.C. Utilnavorep din Constanţa, societate printre ai cărei acţionari figurau inculpatul şi fratele său, Sorin. Cu prilejul acestei întâlniri, Marian Mitrea a pretins iniţial un procent de 10% din sumele pe care S.C. (...) S.A. urma să le încaseze de la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, scopul pretinderii fiind acela ca inculpatul să nu împiedice derularea contractelor şi pentru efectuarea la timp a plăţilor. " Întrucât (...) şi (...) au considerat că acest procent era prea mare i-au propus inculpatului doar 2 % din valoarea sumelor ce urmau a fi încasate de S.C. (...) S.A., astfel că în urma negocierilor cu inculpatul Mitrea Marian acesta a acceptat ca procentul iniţial pretins să fie diminuat la 8%.

Aşa cum rezultă din probele administrate, discuţiile dintre inculpatul Mitrea Marian şi (...) şi (...) s-au purtat în prezenţa fratelui inculpatului, (...) în considerarea faptului că întâlnirea a avut loc la sediul S.C. (...) S.A. societate care le aparţinea şi unde acesta din urmă îşi desfăşura activitatea. Având în vedere că în perioada 2010-2012 S.C. (...) S.A. trebuia să încaseze 45.426.082 lei şi a încasat aproximativ 45.379.902 lei rezultă că prin raportare la procentul pretins de inculpatul Mitrea Marian de 8% acesta a pretins şi trebuia să primească aproximativ 3.630.392 lei.

Tot cu prilejul întâlnirii de la sediul S.C. (...) S.A., inculpatul Mitrea Marian şi (...) şi (...) au stabilit „mecanismul” prin care inculpatul Mitrea Marian urma să primească sumele de bani după ce S.C. (...) S.A. le încasa de la Administraţia Bazinală Apele Române Dobrogea Litoral. Astfel, s-a stabilit ca sumele de bani să-i fie remise inculpatului prin intermediul unor societăţi comerciale reprezentate de „cunoştinţe comune” care prezentau încredere întrucât inculpatul nu-şi permitea să rişte să facă acest „lucru cu nişte străini”, evident pentru a nu putea fi identificat şi pentru a nu putea fi tras la răspundere penală", potrivit rechizitoriului.

Mai exact, în perioada iunie 2010 – ianuarie 2012, în aceeași modalitate și în derularea acelorași trei contracte, inculpatul Mitrea Marian a primit de la reprezentanții aceleiași societății comerciale, prin intermediul unei alte firme, în mai multe tranşe, suma de 135.000 lei. În ambele împrejurări, sumele de bani cu titlu de mită au fost remise inculpatului în diverse locuri stabilite de acesta pe raza municipiului Constanţa (sediul unei societăți comerciale, domiciliul unei rude, etc.). În cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a popririi asupra sumei de 375.000 lei depusă la o unitate bancară pe numele inculpatului Mitrea Marian. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Liliana CHIRU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
ca scapa si asta?
1
0
ar trebui desfiintati sau restructurati,ca si pompalai si rajacul fac afaceri cu darurile Domnului confiscandu-le in interes propriu,asta-i cand legile sunt facute de hoti in folosul talharilor
2
0
intrebarea este cand il baga! ?
2
0
Si suma asta doar intr-o luna va dati seama cat a produs in total?
4
0
Firma e Argos a lui Lazia
4
0
un inceput dar trebuie continuat,serparia de la apele este in integrum corupta,teoretic make si romulani ce subinchiriaza plajele ar trebui sa lase un procent de 30-40 din suprafata la liber,in realitate ocupa toata suprafata ,eventual lasa libere zone mizerabile,inspectorii apl mai vin la 2-3 zile si colecteaza spaga
5
0
sa nu veniti,mai are de furat hapsanul de stroe
6
0
io I-am spus s-o lase mai moale
2
1
Verificati in ce conditii s-a semnat comtractul intre ETEX si Politia Judeteana.
7
0
Verificati si contractul de la fostul CAP Costinesti unde sunt firmele primarului.
3
0
Verificati si pe primarul comunei Costinesti Cristea Traian care are aceleasi practici cu cele doua firme ale fratilor Balan Virgil si Alexandru pe care le agreaza special pentru lucrari de constructii,infrastructura.Paote vom avea vreo surpriza acum de paste.
7
1
Niste jegosi; verificati procesul de receptie facut de primarie la gradinita Casuta din povesti de pe str Ion Ursu
4
0
De ce nu verifici si contractele cu mapn cu utilnavorep. Au mancat o gramada de ani o gramada de bani pe lucrari infecte cu armata.
9
0
Pitiflengherii astia de frati au fost niste excroci si mafioti din vremea lui Ceasca; cu jidanii de Tolinghiobergi fara care murea Constanta daca nu erau mari directori.
5
2

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367